A few words


Dacă vreti să creaţi o lume nouă, o nouă civilizaţie, o nouă artă, totul nou şi nu lucruri contaminate de tradiţie, de frică, de ambiţii,  dacă vreţi să creati ceva anonim, ceva care este al tău şi al meu, o societate nouă, împreună, în care să nu existe tu şi cu mine, ci “Noi,” oare nu trebuie să existe pentru toate astea o minte complet anonimă, o minte singură? Acest lucru implică, nu-i aşa, existenţa unei revolte împotriva a conformităţii,  o revoltă împotriva respectabilităţii, deoarece omul respectabil este omul  mediocru pentru că el vrea ceva, el este dependent de influenţa ce o au altii asupra fericirii lui, de ceea ce crede vecinul său, de ceea ce crede guru-ul sau, de ceea ce Bhagavad-Gita sau Upanishadele sau Biblia sau Hristos spune. Mintea lui nu este niciodată singură. El nu merge singur ci merge mereu cu un tovarăş,  cu un însoţitor al ideilor sale.

Nu este oare important să se afle, pentru a vedea clar, întreaga semnificaţie a interferenţei, a influenţei, a stabilirii de “mine”, care este în totală contradictorialitate cu anonimul? Văzând toate acestea, nu apare în mod inevitabil întrebarea: Este oare posibil să ajungem imediat la acea stare de spirit care nu este influenţată, care nu poate fi influenţată de experienţa proprie sau de experienţa altora, putem ajunge la o minte incoruptibilă, care este singură? Aceasta este UNICA posibilitate de a aduce o lume diferită, o cultură diferită, o societate diferită, în care fericirea este posibilă.

Jiddu Krishnamurti,

Cartea Vieţii

Citindu-l pe Nietzsche

Friedrich Nietzsche

– Citate despre religie –

secret-passage1

SECRET PASSAGE by Sally Omar

There is a SECRET PASSAGE through which we must pass
Whether it is your first day on earth or it is your last
It can be that you are brought through the waters of the birth canal
Or you die suddenly while sipping tea with your best pal
It is inconceivable to think that you will not go through this
It is as much of life as a good morning kiss
The Creator has his own way of letting us know
That through the SECRET PASSAGE we must come and go
Whether the Angel of Birth is waiting for the child to be born
Or the Angel of Death comes to blow his golden horn
We all come and go through the powers of love
As the Creator looks down upon us from above

There are only two ways to live your life. One is as though nothing is a miracle. The other is as though everything is a miracle (Albert Einstein)

World harmony does not depend on the actions of nations, but on what we can touch in the heart of ourselves

CE ÎNSEAMNĂ A FI LIBER ?

A fi liber înseamnă
A nu aspira la idealuri intangibile ?

A fi liber înseamnă
A obţine tot ceea ce îţi doreşti ?

A fi liber înseamnă
A nu dori ceea ce nu poţi obţine ?

A fi liber înseamnă
A aspira la ceea ce este realizabil ?

@ Shanti

 

Anunțuri

15 comentarii la “A few words

  1. Nu trebuie sa fii trist ca n-ai fost remarcat. Fii trist ca n-ai facut nimic remarcabil” (Confucius)

    Progreseaza si nu te opri niciodata pentru ca progresul inseamna perfectiune. Progreseaza si nu te teme de tepii din cale, pentru ca ei atrag doar sangele stricat.” (Kahlil Gibran)

  2. Sunt un om care doreste sa traiasca intr-o alta lume si nu am timp sa mai astept vreo schimbare

  3. Draga Snake,

    Am aterizat pe blog-site-ul tau din intamplare, ironic, cautand pe tema unei probleme „lumesti,” juridice, efemere. La problema mi-ai raspuns, clar, multumesc. Apoi am mai citit in jur si te-am descoperit, in limitele propriei subiectivitati, evident, pe tine, persoana care scrie. Inevitabil am ajuns si la Nietzsche. Uimitor si doar o coincidenta, cum in tavalugul exterior si furtunile interioare in care ma pierd si regasesc personal, de data asta in plinitatea propriei subiectivitati, in fiecare zi, m-am reintors de curand si eu la Nietzsche.
    Nu stiu de fapt cat la suta este aceasta filosofie sursa a cine esti tu (nestiind de fapt care lume ar trebuie sa fie luata ca reper: cea „prima” sau aceasta), aparentele sunt inselatoare, de aceea purtarea mastii este de fapt un gest de tandrete, si nu e inselatorie, dar simt sa iti scriu pur si simplu din simpatie. Si, cu sinceritate, din nevoia de a ma relationa, pret de o clipa, cu o faptura, care cu siguranta in lumea reala are prea putin din ce as crede eu acum, dar care a avut puterea prin acest blog-site sa imi ofere fondul pe care sa construiesc, sa imi imaginez. Ca mai exista persoane care traiesc „intr-o alta lume” si, cel mai important pentru mine, au forta de „a nu mai astepta vreo schimbare.”

    Cu bine,
    A.

  4. @ Atreides

    Un om sfarsit sunt si eu… Si in expresia asta exista diverse nuante, nu neaparat negative… Mi-a atras atentia in mod special lucrul asta si parca am avut o revelatie… Sfarsirea asta este in fapt o implinire a fiintei spirituale, este starea in care nimic nu-ti mai este strain si nimic nu te mai surprinde. Ma cufund in frumos si ma plimb prin el. Daca nu-l gasesc in afara, il gasesc in mine si tot sunt multumita…

    Cu raspunsurile juridice am lasat-o mai moale. Nu mai am nici timp si nici chef, chiar daca multi sunt nemultumiti si ma jignesc din acest motiv. Majoritatea pierde din vedere o chestiune esentiala: NU sunt obligata sa dau consultatii juridice gratuite, dar … cui sa pretinzi intelegere?

    Si eu l-am descoperit pe Nietzsche relativ recent si m-am regasit (in mare parte) in logica lui. Aceasta „filosofie” este sursa a ceea ce gandesc si simt eu. Daca uneori se intampla sa ma confund in rationament cu o alta persoana, atunci da… postez. O fac in primul rand pentru mine. Nu suna a egoism, ci a recunoastere a ceea ce sunt. Evident ca filosofia mea este subiectiva, ca de altfel oricare alta filosofie, dar am gasit atat de putine persoane care gandesc in aceeasi lumina cu mine. In rarele ocazii cand se intampla „intersectia gandirilor”, traiesc o stare de exaltare si cotrobai infometata printre gandurile ei …

    Eu nu traiesc intr-o alta lume ci iau lumea asa cum este. Am renuntat de multi ani la speranta – care creaza conflictul intern si te poate ucide, innebuni – am renuntat la vise si la tot ceea ce imbraca forma iluziei. Asa ca, traiesc azi, aici, acum, simt, ma bucur, sufar, gandesc, iubesc, ador ceea ce este, nu cunosc invidia, ura, dusmania si da… mi-ar placea sa vad mai multa lumina in jur si mai multa dreptate. Daca vorbim strict despre Romania, atunci da, m-ai „citit”: NU mai astept nici o schimbare… pozitiva. Raul actual insa poate deveni si mai rau!

    Pentru ca ne aflam in preajma sarbatorilor de iarna, iti doresc multa lumina si iubire (aia pura, pe care atat de putini o inteleg, ca de perceput…)

  5. Draga Snake,

    As putea sa iti scriu romane, dupa ce te-am citit. Dar incerc sa imi pastrez gandurile in forma lor autentica, doar simtite, nescrise, pentru mine, tocmai pentru a-mi permite astfel doar sa subliniez cu propria-mi exaltare ideea de „intersectie a gandirilor.”

    Nu exista egoism cand este vorba de A FI. Nu exista context. Intr-adevar, putem innebuni usor in felurite si felurite contexte inainte sa intelegem ca putem FI: in propria tara, in propria camera, in propria familie si in definitiv in propria inconstienta a copilului, schingiuit de alti copii schingiuti si, aruncat in lume. Inconstienta pe care absolut maniacal o sadim cu sperante moarte din start, cu raspunsuri faurite in si din durere, dar evident la false probleme. Si, ironic, in aceast goana, chiar cu propriile victime.

    Asadar tocmai sfarsirea acestui „dat” este, cred, de fapt totul. Oamenii sfarsiti, suntem niste sinucigasi. In ale caror ultime bilete de final ramane scris cel mai dulce-amar melanj, toata fericirea si disperarea Omului, precum s-a exprimat candva un autor al carui nume l-am uitat. Ma regasesc intru totul in starea descrisa de tine: sfarsirea – cand nimic nu ne mai surprinde in lumea oamenilor. Sfarsirea – completez eu – ultimul si, astfel, cel dintai pas. Spre aruncarea in furtuna lui aici si acum, ca niste vlastari fara cauza ce nu mai pot privi decat in sus, crescand spre ceea ce SUNT. Iar daca e sa ne intalnim, doar sa ne intersectam in izbucinirile proprii spre inalt, ca o muscatura agera de exaltare, si nu ca o incolacire nimicitoare pe o carja putrezinda! In singuratate, da, in anonimat, pentru NOI insine separat. Unitate prin unitarietate.

    Atat de vie, plastica, in mintea mea cel putin, exprimarea ta privind intersectia! Iti multumesc pentru imagine si pentru aceasta clipa extinsa. Si, pe un ton mai senin, hibernal, iti doresc aceeasi iubire pura („pe care atat de putini o inteleg, ca de perceput…,” da!) si multa forta in kafkaesque-ul personal.

    Cu bine,
    A.

  6. @ Atreides

    In viziunea mea, sinucigasii sunt curajosii nu lasii. Ei au luptat pana la ultima lor suflare, si-au incretit creierele cautand solutii de evadare dintr-un blocaj insa toate planurile lor, depasind literele alfabetului, au esuat lamentabil (asta asa… ca o gluma: daca nu merge planul A, incearca-l pe B si tot asa pana la ultima litera a alfabetului :))). Cand totul se pravale in jurul tau, ce mai ramane din tine? NIMIC. Si atunci ce rost are sa mai faci umbra pamantului? Universul te asteapta cu bratele deschise. Ne intoarcem la UNUL!

    Disperarea are multe forme si cauze, dar fericirea? Oare poate defini cineva fericirea? Cum poate cineva defini reteta fericirii? Este ceva repetitiv si multiplicat? :)) Oare fericirea nu este si ea subiectiva? Pe tine te face fericit ceva, pe mine altceva… Cum poate cineva sa afirme ca fericirea dureaza zile, luni, ani? Cel care crede asta nu a cunoscut-o niciodata. Nici macar n-a atins-o de buze, de suflet…Face confuzie intre starea de bucurie si cea de fericire. Fericirea dureaza cam cat vedem lumina fulgerului, restul… este exaltare consumabila.

    Unitate prin unitarietate 🙂 Frumos spus… Departe timpul ala… deocamdata suntem o mare de oameni formata din f.putini originali si restul niste biete copii, cameleoni, ipocriti, imbecili, sadici, frustrati, incompleti spiritual, obisnuiti cu obida, cu zdreanta, cu mediocritatea si mizeria morala etc…

    Mesajul meu pentru tine: Lumina mea onoreaza lumina ta. Namaste!

  7. Tutea, Paler, Nietsche, Osho, Krishnamurti…as completa si cu Eliade, Steinhardt, Gurdjieff…avem cateva lucruri in comun, sunt multe, sunt putine…
    balet, acordeon, folk (danielfolk)…as mai adauga jazz, saxofon, Van Morrison…
    nu mai astepti nimic din exterior, nici eu…
    ai aflat ca iubirea e ceva mai mult decat afiseaza altii…si eu…
    de unde te cunosc? de nicaieri, si totusi…ceva m-a adus aici…
    frumos blog…am incercat sa ma abonez, nu a functionat 🙂

  8. @ flori

    e bine ca m-ai descoperit, e bine ca mai ai ce adauga;
    e intelept ca ai aflat esenta iubirii si nu a acelei iubiri despre care aproape toata lumea vorbeste, scrie, canta, reclama, urla, plange, rade, glumeste… dar atat de putini au inteles-o;
    viscoleste in suflet, viscoleste si-n noi… dar albul zapezii ne frige tacut raceala durerilor…

  9. Am ajuns pe acest blog din întâmplare,deși în legile existențiale nu există întâmplare!Tocmai când îmi însușisem ideea lui emil cioran despre societatea care abundă în ”trecători imbecilizați”atât în plan contingent cât și la nivel de cognitiv….constat cu o plăcută surprindere că până și internetul mai are „resursele”lui de cultură,de gândire proprie(nu de gândirea maselor) și de ce nu de un dram de umanitate!Nu știu cine sunteți și în definitiv nu atributele de identificare caracterizează o persoană…dar vă felicit pentru ideea de a construi un astfel de blog!Tot respectul și toată considerația!

  10. @ un gand

    … care aduce lumina intr-o lume a intunericului…

    Masa domina, restul… cei putini ramasi, ori sunt victime, ori se autoizoleaza… Aproape ca n-a mai ramas nimic uman in oameni… Trist… dureros..apocaliptic…

    Nici sangele ranilor nu mai poate fi individualizat prin ADN pentru ca si el a devenit – sine qua non – parte din masa…

  11. „Ce vreti de la mine ? Ce drept aveti voi, toti astia, sa-mi tulburati viata, sa-mi furati timpul, sa-mi scormoniti sufletul, sa-mi sugeti gandurile, sa ma vreti tovaras cu voi, confident si informator ? Sunt un om care ar fi vrut sa duca o viata eroica si sa faca lumea mai suportabila in proprii sai ochi. Sunt un om liber, am nevoie de libertate, am nevoie sa fiu singur.

    Nu mai sunt nimic pentru ca am vrut sa fiu totul.

    “Nu exista inaltimi de neatins, ci numai aripi prea scurte.”

    “…sunt sfarsit pentru ca m-am apucat de prea multe lucruri, si nu mai sunt nimic pentru ca am vrut sa fiu totul…”

    Nu sunt sfarsit: Nu ma predau, nici nu ma retrag. Am atatea lucruri de spus. Abia am inceput. Nici vorba de sfarsit.

    (Citate din cartea „Un om sfarsit” de Giovani Papini)

    ~ // ~

    cu dedicatie speciala: Inca nu m-am oprit si nici nu am cazut in genunchi … inca nu sunt un om sfarsit chiar daca multe se sfarsesc la fel…

    Mersi pentru gandurile transmise. Au ajuns cu bine 🙂 Ale mele au fost primite? 😉

  12. Buna seara ,ma simt obligat sa va imbratisez pentru ideile pe care le aveti,cred ca ati incercat la un moment dat sa schimbati cateva persoane din jurul dumneavoastra.n ati reusit.simt asta si mi pare rau.MOLDOVA a dat multe personalitati de a lungul timpului,iar FEMEIA in principiu e o persoana DELICATA.Va-mbratisez Wylly

Opinia ta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s