„Cenusa din ornic” de Dumitru Popescu – Citate
Posedam facultatea de a uita, de a ne adapta la saracie si mizerie, la zero, la propria anulare. In uitare ne ingropam tot ceea ce e mai frumos si bun, propria fiinta, si asta cu mult inainte de a-si infige groparii cazmaua in pamantul cimitirului.
De nimic nu dorim sa ne lepadam mai mult ca de cei pe care nu suntem obligati sa-i iubim.
Recordul este sa plangi si sa razi, sa razi si sa plangi. Ploaie cu soare si stropi din seninul stralucitor.
Un om cinstit, corect, nu-si angajeaza sentimentele in eternitate…
Obiectul foamei eram eu. Una din suferintele omului este aceea de a ramane izvor inutil, nebaut, de a se risipi si pierde, de a nu fi asimilat. Exista suferinta de a nu produce altcuiva bucuria preaplinului.
Cum e posibil sa auzi mesajul unei suferinte, unui zbucium si buzele sa-ti rosteasca negatii indarjite sau sa minimalizeze? Sa deslusesti un plans si sa-l infirmi?
Stii ca valorile materiale pot inlocui un timp valorile umane? Conditia nu e sa fii neaparat imbecil, conditia e sa-ti fi dorit asa ceva si in acelasi timp sa-ti pierzi speranta pentru restul.
Pe un anumit plan, iubirea nu e decat idolatrie.
Barbatii se ingretoseaza de prea multa iubire lesinata.
Gelozia te intuneca, te inraieste. Devii opaca, nici o raza de lumina nu mai patrunde din afara, nici o raza de lumina nu mai strapunge dinauntru. Gandurile iti intra intr-o pacla rece si deasa, pierd semnele de orientare, o apuca prin hatisuri, inversunandu-se intr-o lugubra sangerare. Privirile capata asprimea pietrei, a stancii unde nu bate niciodata soarele, devii surda, intratabila.
Sarcasmul frige epiderma, nu organele vitale, e mai putin nociv. Pe cand gelozia…
Am scarboasa curiozitate de a scormoni prin viata oamenilor.
Imi displace impertinenta detinatorului pachetelor de bancnote.
Pierderea lucrurilor frumoase e cea mai nedreapta.
Iubirea isca si se regenereaza din neliniste. Iubirea e o iesire cu capul descoperit in furtuna. Navigarea fara busola, fara carma, in plina negura. Mersul pe buza prapastiei. Cum sa capeti siguranta? CIne sa-ti dea siguranta? Increderea netarmurita in celalalt. Dar el e stapanul sufletului tau? Dragostea este prin excelenta dramatica, ravasitoare, neinfranata, cea mai adanca, mai istovitoare si mai renascatoare emotie traita de sufletul omenesc.
Cum sa ne retraim trecutul? Vomitand malul aluvionar depus pe sufletele noastre.
Viata a muscat rau din noi, se vad urmele dintilor, se vede locul bucatilor smulse.
Ajuta-ma sa-mi dobandesc aripile, ca sa putem zbura deasupra tacerilor vesnice ale Anzilor…
Am avut scârboasa curiozitate de a scormoni prin blogul dumneavoastra şi am devenit mai bogat. Vă mulţumesc.
ApreciazăApreciază
@ Ioan Ivan
„scarboasa curiozitate” suna ca dracu’ vorba aia dar e potrivita in context 🙂 … Va multumesc pentru aprecieri.
ApreciazăApreciază
Dupa tot ce am vazut si inteles pe aici, nu pot sa nu ma intreb ce fel de fiinta esti…Mai adaug si muzica…si restul..
ApreciazăApreciază
@ anariana
buna intrebare. cred ca esti prima cititoare a blogului meu care incearca sa desluseasca ce fel de om se ascunde in spatele monitorului 🙂 lucru extrem de rar. prea putini au curiozitatea „bolnava” de a patrunde dincolo de cuvinte si de a cotrobai prin misterul altora… eu sunt una dintre curioase 🙂 drept pentru care te intreb: si cam ce raspuns ai „auzit” sunandu-ti in urechi?
ApreciazăApreciază
dincolo de noi raman doar faptele.frumos si linistit portalul – o evadare necesara dintr/o lume poate definitiv compromisa.
ApreciazăApreciază
aici totul e superb…cum e si autorul cu siguranta:)
ApreciazăApreciază
nu mi-e clar daca autorul (The „SNAKE”) al acestui blog e bărbat sau femeie. Cittind niste articole, mi s-a părut că semnează cu un nume masculin, și adaugă: „avocat”. Dar aci, într-o replică dată unui cititor mai sus, se referă la sine la feminin – ca si în eseu, dacă îl citim într-un anume fel.
De orice gen ar fi, opinia mea e următoarea: PERSOANA SCRIE BINE, și ar putea scrie ȘI MAI BINE, dacă chiar și-ar pune mintea. Dacă e avocat, e și mai simplu: însăși exp profesională (care e cea mai autentică felie de viață românească contemporană) îi oferă materie! – nu trebuie decît să descrie, – cît mai ACURAT! (adică exact).
(Prefer facebook pt corespondenta – contul meu are la poza de profil stema veche a României regale).
Succes!
ApreciazăApreciază