Libertatea trebuie cerută de cei oprimaţi!

Într-o lume mercantilă în care totul se vinde şi se cumpără ca la piaţă începând cu sufletele şi caracterele oamenilor,  continuând cu drepturile şi libertăţile celor ajunşi în justiţie, cu joburile din absolut toate instituţiile statului dar şi cele din firmele private ale căror patroni au strânsă legătură cu politicienii vremii, ajungând până la examenele din facultăţi, CV-urile fascinante dar complet nereale, masteratele, doctoratele, locurile în grădiniţe, internate studenţeşti, aziluri de bătrâni, notariate, barouri, magistratură şi orice altceva purtător de „preţ”, fie că vorbim despre lucruri, servicii ori persoane, există şi OAMENI  pentru care PRINCIPIILE NU SUNT NICIODATĂ NEGOCIABILE!

Entităţile SAL & SOL au furat prin lege şi ultima felie din „Prăjitura” Medierii

Definiţii termeni:

1. SAL – Soluţionarea Alternativă a Litigiilor – procedură extrajudiciară care vine în sprijinul consumatorilor în scopul de a soluţiona litigiile cu comercianţii dacă se confruntă cu o problemă legată de calitatea produsului sau serviciului achiziţionat.
2. SOL – Soluţionarea On-line a Litigiilor – procedura geamănă a SAL cu deosebirea că soluţionarea litigiilor are loc on-line.
3. Entitate SAL & SOL – entitate extrajudiciară specializată, neutră şi imparţială, care propune sau impune o soluţie părţilor aflate în litigiu.  Se ocupă mai ales de cazuri individuale dar la fel de bine poate examina şi mai multe cazuri individuale dacă obiectul este identic ori similar.
4. Mediere – procedură extrajudiciară prin care se soluţionează pe cale amiabilă conflictele dintre părţi, fiind o procedură alternativă la justiţia clasică. Pot apela la mediere atât persoanele fizice cât şi cele juridice.
5. Mediator – persoană specializată care, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor, facilitează soluţionarea conflictului dintre acestea. Mediatorul poate propune  soluţii dar nu le poate impune, părţile sunt cele care lansează şi dezvoltă opţiuni de rezolvare iar soluţia finală va fi cea acceptată de toţi subiecţii aflaţi în conflict.

MEDIEREA vs SAL & SOL = 0 -1

MEDIEREA

Cauze europene:

1) În primăvara lui 2000, Consiliul Europei adoptă „Concluziile privind metodele alternative de soluţionare a litigiilor în materie civilă şi comercială” afirmând că stabilirea principiilor de bază în acest domeniu este un pas esenţial în vederea înlesnirii evoluţiilor şi a funcţionării procedurilor extrajudiciare de soluţionare a conflictelor, inclusiv a celor transfrontaliere  iar Medierea va conduce la simplificarea şi îmbunătăţirea accesului cetăţeanului la justiţie. Consiliul recomanda ţărilor membre ale UE să adopte legi privitoare la implementarea medierii, să sprijine prin fonduri formarea iniţială şi continuă a mediatorilor şi să introducă mecanisme de control a calităţii prestării serviciului de mediere.

2) În 2008 apare Directiva 52/2008/CE privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială prin care Consiliul Europei stipulează că  Medierea NU ar trebui considerată o soluţie inferioară procedurii judiciare şi Acordului de Mediere încheiat de părţi trebuie să i se confere caracter executoriu.

Cauze româneşti:

1) În  2006, Parlamentul României adoptă Legea 192 privitoare la mediere care conţine uriaşe lacune – în special privitoare la însăşi obiectul, procedura şi avantajele medierii, cele mai grave fiind inferioritatea procedurii alternative comparativ cu cea judiciară precum şi lipsa caracterului executoriu a Acordului de Mediere, acesta avand valoarea unui simplu înscris sub semnătură privată!!!

2) Preocupările legiuitorului au fost cu predilecţie îndreptate spre organizarea, autorizarea şi perfecţionara continuă a mediatorilor şi atribuţiile Consiliului de mediere acordând infimă importanţă procedurii efective şi avantajelor medierii. Din abordarea sumară a cadrului legislativ în domeniu se înţelege că legiuitorul a fost mai degrabă interesat în a schiţa o altă bifă recomandărilor UE şi nicidecum n-a urmărit atingerea scopului impus de CE!!!!

3) Născută lacunară, legea medierii suferă pe parcursul timpului nenumărate modificări. Printre acestea, amintesc următoarele:

• obligativitatea justiţiabililor (în anumite cauze) de a participa la şedinţa de informare asupra medierii înainte de a se adresa instanţei, sub sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată începând cu data de 01 august 2013;
• şedinţa obligatorie de informare asupra medierii poate fi prestată şi de avocat, notar, magistrat ori consilier juridic.  Astfel, încep primele abuzuri direct prin lege: „noii intraţi” la prăjitura Medierii aveau dreptul să pretindă onorariu pentru serviciul prestat în timp ce mediatorilor le era interzis!!! Se ajunsese în situaţia în care, într-o ţară democratică, o profesie întreagă era obligată prin lege să presteze muncă forţată şi voluntară, încălcând ordinar art.42 din Constituţia României!!!!

EFECTELE abuzurilor instituite în lege, lipsa de interes şi de control a autorităţilor statului cu privire la organizarea şi aplicarea legii medierii generează următoarele situaţii:

a) se înfiinţează nenumărate asociaţii în domeniul medierii şi apar peste noapte o ploaie de traineri care încep să „specializeze” licenţiaţi în profesia de mediator;

b) La sfârşitul anului 2014 fuseseră „specializaţi” peste 11.000 de mediatori din care vreo 9.000 au solicitat de la Consiliul de Mediere – contra unei taxe suplimentaree – dreptul de practică.

c) Nicio persoană „specializată” nu deţine certificat de calificare în profesia de mediator,  recunoscut pe plan intern şi internaţional, deşi a urmat cursurile şi a absolvit examenele finale iar Consiliul de Mediere avea obligaţia legală de a emite aceste documente oficiale!!!

d) Trainerii din mediere se îmbogăţesc peste noapte – un curs de iniţiere în profesia de mediator costă 1.000 euro – veniturile unora ajungând şi la 7 milioane de euro/an!!!

e) Teoretic, procedura medierii a fost implementată în România din 2006, practic însă, statistica ne relevă dezastrul şi fiasco-ul legii: instanţele  au consfinţit în jur de 3.500 Acorduri de Mediere!!! Altfel spus, de-a lungul celor 9 ani de existenţă, s-au încheiat în medie 2,57 Acorduri de mediere per mediator!!!

f) Acordul de Mediere având valoare de înscris sub semnătură privată şi nu de TITLU EXECUTORIU, transformă procedura într-una fără valoare, esenţă, fond şi autoritate.

g) Consiliul de Mediere, cunoscând imaginea reală a medierii ca efect al ineficienţei practice generatoare de „şomaj” în masă şi profitând de lipsa controlului activităţii sale de către o autoritate superioară a statului, dispune prin hotărâri interne alte abuzuri:

• fiecare mediator este obligat să acumuleze 20 puncte anual din participarea la cursurile de prefecţionare continuă, contra cost (între 200 lei şi 1.500 lei per curs) sub sancţiunea suspendării din profesie;
• introduce mai multe taxe, unele nejustificate, a căror valoare este foarte mare.

Exemple relevante:

• după plata celor 1000 euro pentru cursul iniţial de mediator, se percepe o taxa suplimentară de 980 lei pentru … autorizare în profesie, în condiţiile în care, nici după efectuarea acestei plăţi Consiliul de Mediere NU eliberează mediatorului CERTIFICATUL DE CALIFICARE ÎN PROFESIE!!!
• taxă de 100 lei pentru orice modificare a datelor din Tabelul Mediatorilor;
• Taxă anuală profesională de 100 lei pentru … MEDIATORII SUSPENDAŢI SAU INACTIVI!!!!

g) Curtea Constituţională a României emite la rândul ei câteva decizii de neconstituţionalitate pe legea medierii, după cum urmează:

• declară neconstituţional articolul privitor la obligativitatea şedinţei de informare asupra medierii sub sancţiunea inadmisibilităţii, apreciindu-se că prevederea încalcă liberul acces la justitie!!!
• declară neconstituţională restituirea a 50% din taxa judiciară de timbru justiţiabililor care, până la finele procesului, prezintă în faţa instanţei Acordul de Mediere – unul dintre puţinele avantaje ale justiţiabililor în procedura medierii – argumentând că taxele judiciare de timbru sunt sume de bani datorate bugetului statului de către persoanele fizice şi juridice care solicită sau beneficiază de un serviciu public din partea instituţiilor publice, motiv pentru care nu este justificată returnarea sumei.

Concluzii asupra Medierii

Legea 192/2006 modif., în forma actuală, a devenit CADUCĂ, neîndeplinindu-şi scopul pentru care a fost reglementată. Astăzi, medierea în România nu reprezintă un mijloc facil şi eficient care simplifică şi înlesneşte accesul cetăţeanului la justiţie – aşa cum afirma Consiliul Europei – ci este o procedură fără valoare juridică, aproape necunoscută pe plan intern şi lipsită complet de avantaje în cazul în care totuşi există cetăţeni ce manifestă arar un interes pentru ea!!!

PROCEDURILE SAL & SOL

Cauze europene:

a) În anul 2011, Comisia Europeana a prezentat un pachet legislativ compus din „Propunere directivă privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum”  – Directiva privind SAL în materie de consum (CE 2011b) şi „Propunere de regulament privind soluţionarea on-line a litigiilor în materie de consum” (CE 2011c), adoptate în mai 2013 devenind ulterior Directiva 2013/11/UE şi Regulamentul nr.524/2013 (UE 2013a) ce trebuiau transpuse în statele membre până la data de 09 iulie 2015. Scopul susnumitelor directive europene este „să contribuie la buna funcționare a pieței interne prin garantarea faptului că reclamațiile împotriva comercianților pot fi prezentate de către consumatori, în mod voluntar, unor entități care aplică proceduri de soluționare alternativă a litigiilor independente, imparțiale, transparente, eficace, rapide și echitabile”. Procedurile SAL şi SOL sunt considerate necesare pentru consolidarea încrederii consumatorilor în comerțul transfrontalier și online.

Cauze româneşti:

a) Pe plan intern încep duelurile între „lobby”-iştii diferitelor grupuri de interese pentru că, nu-i aşa? Uniunea Europeană le-a mai oferit o oportunitate de câştig. Luptele se duc tăcut, se discută în şoaptă iar în final câştigători vor fi cei mai „bazaţi” relaţional.

b) În luna august 2015 apare OG 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 654 din 28 august 2015. Laurii şi felicitările au fost primite de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Banca Naţională a României. În ambele instituţii se vor infiinţa structuri independente, imparţiale şi responsabile cu derularea procedurilor SAL, prima specializată în litigiile cu comercianţii, cea de-a doua în litigiile cu băncile. Observăm că independenţa şi imparţialitatea impuse de procedură entităţilor SAL – conform logicii legiuitorului – se pot naşte peste noapte chiar în pântecele celor două instituţii complet dependente şi parţiale!!!

c) Autoritatea competentă de verificare, control, relaţia cu Uniunea Europeană şi cu alte entităţi a fost desemnată Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

d) La art. 4 alin.(2) se stipulează clar că Ordonanţa 38/2015 NU ADUCE ATINGERE Legii 192/2006 modif. Într-adevăr nu aduce nicio atingere, doar O ABROGĂ TACIT 😉

e) entităţile SAL & SOL sunt remunerate din bugetul statului (fonduri publice) sau din bugetul special alocat acestor activităţi dacă sunt angajate de organizaţiile profesionale ale comercianţilor (fonduri mixte ori private)  spre deosebire de mediatori care au fost obligaţi prin lege să presteze informarea GRATUIT şi în cazul în care se demarează procedura, onorariul este plătit integral de părţile aflate în conflict!

f) părţile NU sunt obligate să fie asistate de avocat sau consilier juridic (în mediere există cutuma obligativităţii!!!)

Efecte

a) Mediatorii au fost excluşi complet din procedurile SAL şi SOL!!!! Asistăm în direct şi la oră de vârf la suprimarea unei mase întregi de profesionişti deja formaţi în domeniu a căror activitate este lipsită de obiect tocmai din cauza legii idioate care o guvernează simultan cu apariţia unei noi categorii de profesionişti ce urmează a fi specializată în SAL şi SOL pe metoda deja cunoscută şi aplicată mediatorilor!!! Mai sunt guri de hrănit şi buzunare de umplut, muşterii sunt destui!!!

b) Este remarcabil faptul că actul normativ care reglementează procedurile SAL & SOL este mult mai clar şi mai eficient comparativ cu Legea Medierii.

c) Entitatea SAL PROPUNE SAU IMPUNE o soluţie părţilor. Ea poate fi acceptată sau nu. Dacă este acceptată, soluţia va face obiectul Hotărârii emise de aceasta şi poate fi contestată în instanţă în termen de 15 zile de la comunicare. După scurgerea acestui termen, Hotărârea dobândeşte VALOARE DE TITLU EXECUTORIU!!! Dacă soluţia este impusă, părţile NU au dreptul de a o respinge iar caracterul acesteia este OBLIGATORIU!

d) Entităţile SAL pot să ofere persoanelor fizice formare profesională sub stricta supraveghere a autorităţii competente.

Concluzii asupra procedurilor SAL & SOL

După îmbogăţirea trainerilor din Mediere va urma şi îmbogăţirea celor din SAL. Sper ca profesioniştilor nou formaţi să li se emită totuşi CERTIFICATELE DE CALIFICARE!

Mediatorii vor trebui din nou să se resemneze. Cei mai vocali (puţini, e drept) se vor întreba în spaţiul public şi virtual: „Dar cu noi ce-aţi avut? De ce n-am putut fi asimilaţi entităţilor SAL & SOL?” după care se va lăsa din nou linişte aşa cum a fost în toţi cei 9 ani de neactivitate pentru că „Unde-i lege, nu-i tocmeală!” 😉

Medierea – o afacere rentabila doar pentru Consiliul de Mediere si scolile de formare mediatori!!! Pentru justitiabili si mediatori este o costisitoare teapa!

Un adevar incontestabil.  Navigand pe paginile de Facebook ale unor mediatori, am descoperit diverse informatii despre aceasta institutie „noua” de 8 ani!!! Lucrurile prezentandu-se sumbru, m-am gandit – pentru a cata oara? – sa trag inca un semnal de alarma pentru cei care au urechi sa auda si ochi sa vada! Mediatorii, in mare parte, sunt nemultumiti de blocajul legii medierii dar si de impasibilitatea totala a Consiliului de Mediere care are interese paralele cu cei pe care-i administreaza si conduc, ca deh! ei primesc 2000 de euro salariu/luna, de ce sa-i intereseze mediatorii si functionarea medierii in Romania?!!!

Ce-am aflat navigand pe paginile de Facebook ale mediatorilor?

19.900 de licentiati au absolvit cursurile de mediere initiala si 8.500 de mediatori au fost autorizati sa-si desfasoare activitatea, anunta cu emfaza d-na mediator Nicoleta Munteanu, pe contul ei (intr-un comentariu scris la postarea din 19 septembrie 2014).  D-na Munteanu isi prezinta succint cartea de vizita: este fondatorul si Presedintele Centrului International de Mediere, prima asociatie profesionala din Romania cu birouri permanente la Londra si la Bruxelles si, de asemenea, ambasador si mentor in cadrul European Network of Female Entrepreneurship Ambassadors. D-na Munteanu va fi prezenta la conferinta inaugurala AMATI ”The Future of Mediation Training” de la Londra si va vorbi despre mediere ca proces institutional si formarea profesionala a mediatorilor. De asemenea va realiza o scurta prezentare a institutiei medierii in Romania, de la infiintarea recenta a acesteia (2006) pana in prezent. D-na Munteanu afirma ca avem una dintre cele mai bune legi ale medierii si ca procedura alternativa de solutionare a conflictelor functioneaza in Romania!!!! Ne da niste exemple: „Anul acesta am fost invitata la Bruxelles sa vorbesc despre medierea in Romania si cum putem ajuta Belgia sa imbunatateasca Codul Belgian. Cand au aflat de numarul mare de mediatori din tara noastra au ramas socati… ei nu sunt mai mult de 200”  si „Pe mine ma intereseaza formarea profesionala continua, specializarile precum si evaluarile periodice ale mediatorilor. In loc sa participam la conferinte plictisitoare mai bine incercam sa ne perfectionam tehnicile.”  ori „Nu uitati ca Romania in cadrul european este ”preferata balului”, avem o lege buna, cu toate ca are multe lacune dar fata de altii o avem, un corp profesional… avem multe avantaje fata de altii … este normal ca medierea sa faca pasi mici si noi si Europa suntem la inceput”.  (n.r. acestea sunt citate, greselile gramaticale apartin autoarei)

Scolile de formare au castigat in 8 ani peste 20 milioane euro din formare de mediatori – initiala & continua! constata d-na mediator Lacramioara Radulescu, care a facut un calcul estimativ conform cifrelor de scolarizare x pretul cursului/persoana. Mediatorii au pierdut sume imense, minimul pierderii fiind de aprox.5000 lei, asta in cazul in care nu si-ar fi deschis ulterior si birou de mediator!!! Daca au indraznit sa-si deschida si biroul, atunci sumele depasesc 10.000 lei!!! Buun. Cat au castigat mediatorii in 8 ani? 5000-10.000 euro in total? Ori si sumele acestea sunt prea mari? Interesanta diferenta intre castigurile scolilor de formare si a celor obtinute de catre persoanele … formate!!! Inselaciune curata. S-au vandut iluzii si au castigat formatorii. Dezamagirile i-au navalit pe mediatori dupa pierderea banilor!

Alt domn mediator – Tatu Tudor, ne informeaza „CONSILIUL DE MEDIERE A DEVENIT AFACEREA FAMILIEI CIUCA ELISABETA ANCA, MEMBRU IN CONSILIUL DE MEDIERE SI EX PRESEDINTE AL CONSILIULUI!”

Dupa ce, in 2008, ex presa Consiliului de mediere, Anca Elisabeta Ciuca, si-a virat din fondurile consiliului, cu de la sine putere, in conturile ALMARO, un ONG de familie condus de sotul sau Badila Adrian,suma de 10.000 EURO pe un studiu care nu-si avea rostul, iar ONG-ul nu era de specialitate acum, cu complicitatea celorlalti membii a inventat si comandat un al studiu pentru asi mai trage niste bani din visteria Consiliului de mediere, prin acelasi ONG condus de acelasi personaj-sot.

,,În luna iulie 2014, Consiliul de Mediere a demarat împreună cu S.C. ALMARO Training S.R.L. procesul de elaborare a Strategiei privind medierea şi dezvoltarea profesiei de mediator în România pentru perioada 2014 – 2020″ In alta postare intitulata „Medierea in cateva cuvinte” spune printre altele ca „Medierea in Romania este un fel de Fata Morgana, iar legislatia medierii este un fel de zarzavat.„

Remarcati diferenta de abordare a subiectului functie de interese: cei care au scoli de formare mediatori, lauda atat legea cat si succesele procedurii in timp ce mediatorii practicanti se plang atat de lipsa obiectului muncii datorita confuziilor si lacunelor legii cat si de lipsa implicarii in promovarea medierii a organismulului lor administrativ, singurul cu atributii legale concrete in acest sens si care, daca si le-ar indeplini responsabil, ar putea organiza campanii la nivel national si ar putea incheia protocoale cu diverse institutii publice ori private! Ce-i impiedica? Vointa!!! Ei NU doresc sa functioneze MEDIEREA, doar FORMAREA, ca din asta castiga!  Scopul membrilor Consiliului de Mediere se confunda cu cel al scolilor de formare: atragerea de cursanti prin vanzarea de iluzii – singura cale rapida aducatoare de bani multi!!! Mediatorii practicanti chiar vor sa munceasca. Ei cer in cor o noua lege a medierii, functionala, stimulativa si atractiva pentru justitiabili, capabila sa deblocheze incremenita  Mediere! Au trecut 8 (opt) ani de cand cei care tin fraiele medierii se fac ca „mediaza”, in fapt ei doar consuma banii statului si ai mediatorilor cotizanti fara ca nimeni sa-i deranjeze! Simultan, continua formarea a sute si mii de alti cursanti!!! Spre nefericirea lor, cateva mii de scolarizati chiar vor sa profeseze si sa castige din medieri. S-au saturat sa plateasca taxele impuse de Consiliu, sa participe (contra cost) la ridicolele cursuri de „specializare” continua organizate tot de colegii lor „formatori” si sa nu castige absolut nimic din … medieri! Cand vor  intra in zeci ori sute de medieri/persoana, vom putea lauda sau blama profesionismul lor, pana atunci insa, nu le putem reprosa nimic. Celor din Consiliu, DA! 

O statistica pe mediere ne prezinta dl. avocat Adrian Toni Neacsu, ex-judecator si ex-memebru CSM:

• in 2010 numărul total al medierilor în instanță a fost de 258.
• În 2011 acesta a crescut la 1525, la care s-au adăugat 2 în materie penală.
• În 2012 am avut 1728 de medieri în instanță și una penală
• În sfârșit, în 2013 avem față de anul anterior o creștere de exact 21 de cauze finalizate prin mediere. S-au înregistrat 1749 de cauze finalizate în instanțe prin mediere și 13 în materie penală. cele mai multe medieri s-au finalizat în circumscripția CA București (565), CA Bacău (308), CA Galați (280) și CA Pitești (86). În raza majorității celorlalte curți de apel, deci la toate instanțele, s-au înregistrat sub 50 de medieri.

„În 4 ani (2010-2013) în România s-au pronunțat 5276 de medieri judiciare dintr-un total de peste 9,5 milioane de dosare soluționate. Asta înseamnă exact o mediere la 1.800 de hotărâri pronunțate de judecători.

Pe parcursul anului 2013 instanțele din România au soluționat nu mai puțin de 2.408.240 dosare. Cele 1762 de cauze finalizate de mediatori reprezintă exact 0,073% din acest număr.

Potrivit statisticilor oficiale, în acest moment avem 8446 de mediatori autorizați. Aceasta înseamnă că  4 mediatori din 5 nu au avut nici măcar o mediere finalizată în instanță în tot cursul anului 2013. Mediatorilor din România le-au revenit exact 0,20 de medieri pe persoană într-un an întreg.

Statistica este lipsită de emotivitate.  În context, aceasta este un avantaj însă. Cred ca marea masă a mediatorilor are dreptul să cunoască întocmai realitatea rece a cifrelor.”

Foarte adevarat este ca nici legea medierii NU are ca obiect principal reglementarea procedurii alternative de solutionare a conflictelor ci mai mult se axeaza pe formarea mediatorilor! De asemenea, nu cuprinde nici macar prevederi stimulative, favorabile justitiabililor, astfel incat macar legal sa-i convinga cumva sa se indrepte spre mediere conferindu-le astfel increderea necesara in noua procedura. Alt incovenient este Acordul de Mediere care, odata semnat, nu se ridica la valoarea vreunui act solemn ci ramane un biet inscris sub semnatura privata!!! Astfel, Medierea, lasata la voia intamplarii si in bataia vantului, a cazut in derizoriu legislativ si este aproape inexistenta practic. O vina impardonabila o au si cei care „pastoresc” profesia doar in interes personal si nu national!!!

Acelasi subiect este abordat obiectiv si de ziarul „Ziua„, sub titlul Afacerea „medierea” s-a încheiat. Ministerul Justiţiei aşteptat să intervină, pe care-l redau mai jos.

„Din 2008 până în prezent, cursurile de mediere au adus în buzunarul celor din conducerea Consiliului de Mediere miliarde, cam unul pe lună. Pornită ca o alternativă reală la judecata, medierea a devenit în scurt timp o afacere pentru cei care au vrut să se îmbogăţească rapid. Justiţiabilii au beneficiat doar într-o mică măsură de avantajele medierii, iar instanţele nu au fost degrevate, aşa cum s-a dorit la introducerea medierii. 

Medierea pare astăzi să îşi fi dovedit limitele, prin performanţele pe care le-au avut cei care conduc această profesie. În spatele nefuncţionării profesiei care în alte state europene este una deja de tradiţie stau însă banii şi interesele.

Un miliard de lei pe lună, cam atât a încasat fiecare SRL care a ţinut cursuri de mediere din 2008 încoace. SRL-urile nu erau însă ale oricărei persoane, ci în acestea erau implicaţi direct sau indirect cei care au condus şi conduc Consiliul de Mediere. Medierea este obligatorie, aceasta era sintagma cu care erau atraşi la cursuri cei care doreau un venit sigur, gândindu-se că la cele peste 2 milioane de dosare din civil, vor avea în fiecare lună suficiente şedinţe pentru a supravieţui. De fapt, doar informarea despre mediere era obligatorie, dacă judecătorul o recomanda. Nu există în acest moment nicio statistică la nivelul Consiliului de Mediere sau la nivelul instanţelor pentru a vedea în câte dosare judecătorul a recomandat medierea şi mai ales în câte dosare aceasta a avut succes. Ca atare, mediatorii care şi-au plătit colegii (n.r. formatori) pentru a profesa ca mediatori, nu au dosare de mediat şi, evident, nici bani de încasat. Tocmai din cauza interesului tot mai scăzut al oamenilor pentru a deveni mediatori, care se calculează în pierderi financiare pentru şcolile de mediere ale membrilor Consiliului de Mediere, aceştia sunt într-un conflict perpetuu, se ameninţă reciproc cu plângeri penale, iar mediatorii se suspendă sau renunţă la această calitate.

Mediatorul public şi verificarea de MJ, soluţia pentru justiţiabili

Acordurile de mediere încheiate de mediatorii fără studii juridice au dus la neîncrederea instanţelor în aceste acte, determinând astfel judecătorul nu numai să verifice legalitatea acordului, dar şi să facă cercetare pe fondul cauzei. Cu alte cuvinte, medierea a fost de pomană, omul fiind nevoit să se judece, exact ce încercase să evite prin mediere. Tocmai din acest motiv, mediatorii cu studii juridice solicită înfiinţarea postului de mediator public sau mediator din oficiu, un fel de notar al mediatorilor, care să fie o persoană specializată în mediere, cu studii juridice, aleasă de Ministerul Justiţiei pe lângă fiecare curte de apel, care să verifice legalitatea actelor încheiate de colegii săi fără studii juridice. În acest fel, până să ajungă în instanţă, acordul de mediere este verificat de un jurist, scăzând numărul acordurilor respinse. Mediatorul public ar urma să fie plătit din fonduri ale Ministerului Justiţiei, la fel ca avocatul din oficiu, cu sume modice, însă activitatea acestuia ar scădea cheltuielile din instanţe. Mai mult, intervenţia ministerului Justiţiei este cerută de mediatori şi în ceea ce priveşte conducerea acestei profesii, adică în Consiliul de Mediere, pentru reglementarea clară a profesiei şi a modului în care Consiliul de Mediere poate influenţa nivelul de pregătire al celor care intră în sistem.”

Cine stopeaza „Afacerea Medierii” si improspateaza terenul? Parlamentul Romaniei are timp si pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta populatia ori are doar grija lui Basescu, Ponta si altii ca ei? In timp romanii se zbat sa supravietuiasca, dvs. domnilor politicieni, va perindati pe la toate posturile tv pentru a comenta grohaitul unuia sau altuia, pentru a descoase diversiunea penibila a lui Turcescu, pentru a va lansa mincinoasele candidaturi la presedintie si alte asemenea aberatii!

Romania are nevoie de ORDINE!!!

Cine se ocupa de REINSTAURAREA STATULUI DE DREPT IN ROMANIA?

Dar a JUSTITIEI IMPARTIALE SI ECHITABILE?

Si i-a condamnat pe toti la MOARTE! CCR-ul a decapitat profesia de MEDIATOR! Traiasca Mafia!

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis, miercuri, 7 mai 2014, ca sunt neconstitutionale dispozitiile care prevad ca partile sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, precum si respingerea in caz de neindeplinire a acestei obligatii a cererii de chemare in judecata ca inadmisibila. Decizia se refera la prevederile art.2 alin.(1) si (1) indice 2 din Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

„CCR, cu unanimitate de voturi, a admis miercuri exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art.2 alin.(1) si (1) indice 2 din Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator sunt neconstitutionale”, se arata intr-un comunicat al CCR publicat miercuri si citat de Agerpres.

Judecatorii au apreciat ca participarea la sedinta de informare privind avantajele medierii trebuie sa fie facultativa sau la recomandarea instantei de judecata.

Art. 2 alin (1) stabileste ca: „Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege”.

De asemenea, alin. (1) indice 2 al aceluiasi articol: „Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 60 indice 1 alin. (1) lit. a)-f”.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Curtii de Apel Bucuresti.

Aproximativ 10.000 de romani licentiati s-au specializat in mediere din 2006 pana astazi. Fiecare dintre ei a platit peste 1.000 euro cursul de mediere plus  1200 lei inscrierea pe tabloul mediatorilor, 300 lei taxa anuala de mentinere pe tablou si multe alte taxe!!!

CCR-ul a decapitat din pix profesia de mediator!! Judecatorii constitutionali (vorba vine, ca-s politici pana-n unghiile de la picioare) au votat in unanimitate suprimarea unei profesii! Prin votul lor i-a condamnat pe toti mediatorii la moarte!

In 2006, Parlamentul Romaniei a emis legea 192 prin care a infiintat o noua profesie: „mediatorul„. N-a functionat mai deloc si dupa aproape 8 ani de la nastere, medierea s-a dovedit a fi o inselaciune, o hotie ordinara la nivel legislativ, o marlanie de tip comunist!!!

Dintre cei 10.000 de mediatori, vreo 6.000 sunt activi. Pe langa cei 1000 euro cheltuiti pe cursurile de specializare in noua profesie, multi dintre ei  au investit ulterior alte sume uriase pentru deschiderea birourilor sperand ca incepand cu 1 august 2013, ziua in care informarea trebuia sa devina obligatorie pentru anumite cauze, vor intra in paine si vor recupera incet banii. N-a fost sa fie asa pentru ca exact inainte de ziua cu pricina, legiuitorul (cel mai corupt parlament din lume conform unui clasament mondial!!!) a modificat din nou legea si a conferit tuturor  profesiilor juridice dreptul de a presta informarea asupra medierii!!! Ca si cum nenorocirea asta n-ar fi fost suficienta, in aceeasi modificare se introduce o prevedere NECONSTITUTIONALA referitoare la „gratuitatea serviciului de informare” NUMAI PENTRU MEDIATOR, celelalte profesii juridice avand dreptul sa perceapa onorarii pentru acelasi serviciu! 

Ce daca in Constitutia Romaniei munca fortata este interzisa, ce daca ne impiedicam si de o discriminare evidenta, atata vreme cat Consiliul de Mediere a facut troc cu puterea si cine stie cu mai cine, praful sa se aleaga de tot. Important este ca ei sa-si pastreze functiile bine platite si sa castige zeci de mii de euro/luna!!! Fraieri sunt multi, n-au cum sa riste cand in spatele lor stau politicieni puternici!

Efectele acestor modificari aberante n-au intarziat sa apara: s-a deschis larg usa ostilitatilor intre mediatori si celelalte profesii juridice. Consiliul de Mediere n-a luat pozitie impotriva aberatiilor legislative si nici n-a ripostat public in vreun fel. Din punctul lor de vedere – subiectiv, e drept – lucrurile mergeau excelent: fraieri pentru cursurile de mediere gaseau inca pe toate drumurile! Si uite-asa, desi sunt membri ai Consiliului de Mediere si in acelasi timp sunt formatori de mediatori si formatori de mediatori deja autorizati, n-am auzit ca ANI sa se fi autosesizat in cauza cu toate ca exista un CONFLICT DE INTERESE MAJOR SI EVIDENT!! In aceeasi nota a ilegalitatilor intra regulamentele si hotararile emise de Consiliul de Mediere prin care impun mediatorilor formare continua la propriile lor cursuri, sub sanctiunea excluderii din profesie!!!!

De asemenea, majoritatea membrilor organismului administrativ sunt  … avocati! Cum sa-i afecteze modificarile legislative pro-breasla? Recent a avut loc Congresul avocatilor unde s-a votat aproape in unanimitate ca profesia de mediator sa fie asimilata celei de avocat fara a mai fi obligati sa parcurga cursurile de specializare. Nici problema asimilarii profesiei nu a starnit vreo reactie in CdM.

In concluzie, legiuitorului roman, CCR-ului si CdM-ului nu le-a pasat nici o clipa de mediere. A fost o recomandare venita pe filiera UE „indeplinita” in stil tipic romanesc: avem legea botezata doar cu numele,  ce importanta are daca practic este inaplicabila si ineficienta?  Il intereseaza pe Barroso cum functioneaza  medierea romaneasca? No way!  Poate pe Van Rompuy, Obama ori Merkel? Vax albina. Si atunci de ce s-ar misca lucrurile intr-un mod firesc, elegant si profesionist? Important este ca avem … „lege”!!! Presedintele Consiliului de Mediere are la randul lui treaba: participa la alegerile europarlamentare. Vrea sa-si completeze castigurile din mediere cu cele de … europarlamentar. Pai daca a fost cuminte si a tacut de fiecare data cand legea a fost masacrata cum sa nu fie rasplatit? Asa se procedeaza in Romanica: mergi pe burta, ai castig; faci opozitie, ajungi dupa gratii!

Cert este ca cei 10.000 de mediatori au fost furati, mintiti, batjocoriti si umiliti de legislativul Romaniei, CCR si de propriul organism de conducere!

Si pentru ca traim in Romania, nici acum nu va raspunde nimeni chiar daca teapa data mediatorilor depaseste cateva milioane bune de euro!!! Mediatorii au fost furati prin lege exact ca si pe vremea comunistilor care au votat nationalizarea proprietatilor in 1945! Dupa 1989, „democratii” (alti comunisti cu aceleasi mentalitati) au mai furat o data proprietarii prin legea 10/2001. In 13 ani de la promulgare, nici 3% dintre romani nu si-au recuperat proprietatile!

Intre timp, baroni de prin toate partile tarii si-au insusit palatele si imobilele adevaratilor proprietari, cu acte false, cu sprijinul notarilor si al magistratilor corupti, in timp ce persoanele indreptatite au murit, au ajuns pana la CEDO si statul roman continua sa-i fure si sa ne omoare prin legi! Cu aceleasi metode comuniste si cu aceleasi efecte!

Sa traiti bine!!!

CEDO a dat dreptate unui medic roman absolvent de Drept care nu a fost lasat sa practice si avocatura

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis ca unui medic roman, absolvent de Drept si care a trecut examenul de barou, dar nu a fost admis la stagiatura, fiind pus sa aleaga intre practica medicala si profesia de avocat, i-a fost incalcat dreptul la viata privata, potrivit Mediafax.

Reclamantul, Mircea Mateescu, nascut in 1953, are propriul cabinet medical la Bucuresti, avand o experienta de 18 ani ca medic.

In 2006, el a terminat Facultatea de Drept, iar apoi a trecut examenul de barou. Insa Baroul Bucuresti i-a respins cererea de a fi admis in stagiatura, pentru a obtine definitivatul, reclamantul sustinand ca a fost obligat sa aleaga intre cele doua profesii.

Mateescu a mers in instanta, insa nu a avut castig de cauza, actiunea sa fiind respinsa definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) in 2009.

Astfel, el s-a adresat CEDO, sustinand ca i-a fost interzis sa practice simultan medicina si avocatura in lipsa unei baze legale.

Reclamantul a cerut 14.655 de euro daune materiale, pentru veniturile de care a fost lipsit fiindu-i interzis sa practice avocatura. Calculul acestei sume a avut la baza salariul minim brut pentru persoane cu studii superioare din 2007 pana in prezent.

El a mai cerut 1 euro cu titlul de prejudiciu moral si 6.210 euro cu titlul de cheltuieli de judecata.

CEDO a considerat ca reclamantului i-a fost incalcat dreptul la viata privata (articolul 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului) si a decis ca statul roman sa ii plateasca 1 euro cu titlul de prejudiciu moral si 2.000 de euro cheltuieli de judecata.

Curtea a aratat ca este improbabil ca reclamantul sa fi prevazut ca nu va putea practica avocatura si medicina, in conditiile in care legea nu prevede explicit ca profesia de medic este incompatibila cu cea de avocat.

Potrivit Legii nr. 15/1995, exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu: activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat, ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri si exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu: calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene, activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior, activitatea literara si publicistica si calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, potrivit aceleiasi legi.

Cum angajeaza membrii CSM pilele lor pe banii publici si cum a reusit AMR sa anuleze hotararile prin care CSM-istii si-au arogat dreptul a fi avea „cabinete de demnitari”

Asociatia Magistratilor din Romania – cea mai reprezentativa asociatie profesionala de breasla, dar si cea mai combativa in raport cu institutia-sinecura in care s-a transformat CSM – a reusit sa obtina anularea irevocabila in instanta a hotararilor Consiliului Superior al Magistraturii, prin care membrii acestui for si-au arogat cu de la sine putere, pe banul public, dreptul de a avea „cabinete de demnitari” la care sa-si angajeze consilieri personali din zona lor de influenta. Actiunea in contencios administrativ a fost pornita in decembrie 2011 de AMR, in contradictoriu cu paratul CSM, Curtea de Apel Bucuresti fiind solicitata sa anuleze hotararile CSM nr. 570/2011 si anumite articole din regulamentul de organizare si functionare a CSM si sa se procedeze la incetarea detasarilor si formelor contractuale prin care sub presedintia judecatorului Horatius Dumbrava din CSM, au fost angajati la „cabinetele demnitarilor” trei jurnalisti (Mihaela Topliceanu, Madalina Prundea si Calin Hera) si doi magistrati (unul dintre acestia fiind fostul membru al CSM procurorul Dan Chiujdea, angajat consilier la cabinetul membrului CSM Florentina Gavadia). Angajarile de consilieri pe langa demnitarii din CSM au suscitat comentarii si proteste si in anii ce au urmat, dupa ce, pe posturi de consilieri au fost angajati Daniel Morar (in perioada dintre incetarea mandatului de sef al PICCJ si cea de numire la Curtea Constitutionala, pe functia de consilier al Oanei Haineala) sau procurorul Bogdan Licu (si el fost membru al CSM) drept consilier al presedintei CSM din 2012 – Alina Ghica.

Revenind la actiunea AMR, mai adaugam ca asociatia magistratilor a solicitat instantei de judecata sa dispuna inclusiv masuri de recuperare a sumelor platite celor angajati in asa-zisele cabinete ale demnitarilor.

Intrucat sentinta a devenit irevocabila la Inalta Curte, la data de 8 noiembrie 2013, pasul urmator este ca onor Curtea de Conturi a Romaniei sa procedeze pe baza autoritatii de lucru judecat la declansarea procedurilor de recuperare a prejudiciilor de la persoanele vinovate de cheltuirea banului public pe functii neprevazute de lege.

AMR: „o crasa incalcare a normelor in vigoare, exercitarea unui exces de putere”

In concret, AMR, prin presedintele din 2011, judecatorul Dan Spanu, a sesizat faptul ca in mod nelegal membrii CSM s-au comparat cu alte categorii de demnitari prevazute de lege si si-au arogat dreptul de a dispune discretionar de un numar de consilieri personali (trei la presedinte, doi la vicepresedinte si cate unul pentru fiecare membru ales al CSM). Gestul Plenului CSM condus in 2011 de Horatius Dumbrava a fost catalogat de AMR drept: „o crasa incalcare a normelor in vigoare, exercitarea unui exces de putere care interfereaza cu initiative legislative paguboase cu un deficit de imagine artificial creat de CSM. In opinia noastra, preocuparile membrilor CSM trebuie sa se axeze pe problemele cu care se confrunta sistemul si nu pe prioritati de ordin personal. Desemnarea membrilor CSM s-a realizat prin votul dat acelor candidati care au lasat cel putin impresia ca sunt buni cunoscatori ai sistemului, ai managementului in justitie, profesionisti ai dreptului, in masura sa faca fata provocarilor inerente… finantarea acestor posturi ramane o nebuloasa care nu isi gaseste in aceasta hotarare a CSM, care aproba constituirea cabinetelor de demnitar, vreo acoperire legala.”

In prima faza procesuala, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ a suspendat efectele hotararilor atacate, iar la data de 6 aprilie 2012 s-a dat verdictul in fond in dosarul 10882/2/2011: „Admite actiunea precizata. Anuleaza hotararile CSM atacate cu privire la cabinetul demnitarului. Cu recurs”.

CSM, sub mandatul de presedinte al judecatoarei Alina Ghica a atacat cu recurs solutia data de judecatorii sectiei pe care aceeasi Ghica a condus-o personal pana la alegerea in functia de membru al CSM. Dupa mai bine de un an de judecata, mai precis la 8 noiembrie 2013, Inalta Curte – Sectia de contencios a respins recursul CSM: „Decizia nr. 7179: respinge recursul declarat de CSM impotriva sentintei nr. 2525 din 6 aprilie 2012 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal, ca nefondat. Irevocabila”

Curtea de Conturi trebuie sa decida cui i se vor imputa sumele platite ilegal

Iata asadar cum tenacitatea AMR a fost rasplatita, iar hotararile ilegale ale CSM au fost anulate.

Din nefericire, banul public cheltuit abuziv ar trebui imputat ordonatorilor de credite de la CSM care au dispus asemenea plati pentru persoane care au ocupat functii create artificial, fara baza legala. Iar banii platiti nu au fost deloc putini, salarizarea consilierului la „cabinetul demnitarilor” fiind la nivelul idemnizatiei unui presedinte de curte de apel.

Acest caz constituie pe mai departe unul de competenta Curtii de Conturi a Romaniei in privinta imputarii/recuperarii sumelor platite fara baza legala, cu atat mai mult cu cat instanta suprema s-a pronuntat irevocabil ca instanta de control judiciar ca hotararile CSM anulate au fost nelegale. Chiar daca autorii acestor plati la „cabinetele demnitarilor” sunt membri ai CSM, Curtea de Conturi a Romaniei trebuie sa apere banul public si sa ia masurile de recuperare a prejudiciilor.

Sursa: Lumea Justitiei

Avocatii din UNBR – Bota au solicitat ajutorul Olandei in problema nerecunoasterii calitatii de avocati de catre anumiti judecatori, politisti, CSM si Ministerul Justitiei!!! Ei sunt hartuiti de peste 9 ani!!!!

Un titlu foarte dur la adresa Romaniei a aparut recent intr-o publicatie nationala din O.landa – Z24: „Romania corupta n-are ce cauta in Schengen!” Articolul cu pricina puncteaza greva foamei in care in urma cu circa 10 zile au intrat o serie de avocati din UNBR – Bota, in semn de protest fata de discriminarea la care sunt supusi de anumiti judecatori si politisti, care ii impiedica sa profeseze. Aceasta in conditiile in care exista sute de hotarari judecatoresti in intreaga tara, care arata ca barourile paralele din UNBR – Bota functioneaza fara incalcarea Legii 51/1995. Lumeajustitiei.ro a relatat pe larg in ultimii ani despre fenomenul barorurilor paralele, insa pana in prezent CSM si MJ au tratat superficial aceasta situatie si nu au dorit sa exprime un punct oficial de vedere. Pe fondul acestei inactiuni, din 2003 incoace barourile paralele, cele traditionale si cele infiintate de Pompiliu Bota, se acuza reciproc de functionare in afara legii, existatnd mii de plangeri penale formulate de ambele parti. Barourile din UNBR – Bota numara in prezent circa 5000 de avocati care practica avocatura atat in Romania, cat si in alte state europene.

Prezentam in continuare, traducerea articolului aparut in publicatia olandeza Z24:

Romania corupta n-are ce cauta in Schengen

Avocati romani au solicitat ajutor din Olanda in lupta lor impotriva unor judecatori si oameni de politie corupti din aceasta tara UE. Potrivit celor afirmate de Bota, avocatii dintr-o asociatie cu 5.000 de membri, nu-si pot face treaba corespunzator ca urmare de acestor practici mafiote. Asociatia se adreseaza Olandei, pentru ca „Olanda se pronunta mereu foarte direct despre sistemul juridic din Romania si este singura ce urmareste evolutiile din acest domeniu”, a raportat un purtator de cuvant al asociatiei. Bota vrea ca Olanda sa fie preocupata ca Romania momentan sa nu fie admisa in tarile Schengen, tari intre care oamenii pot calatori fara pasaport. Atata timp cat nu se pune capat acestor practici mafiote, Romania n-are nici un loc in Schengen, spune asociatia.

Judecatori calatori

Doi delegati ai lui Bota au prezentat un dosar pe aceasta tema ambasadorului olandez la Bucuresti, Matthijs van Bonzel. Acesta i-a mentionat la Comisia Europeana, care din sase in sase luni intocmeste rapoarte cu privire la evolutiile in domeniul justitiei. „Cred ca aceasta este o piesa forte pentru Comisia Europeana. Ar fi un lucru bun daca aceasta comisie se va deplasa prin tara o data la sase luni sub forma de judecatori calatori spre a vedea cat de departe se merge in realitate cu justitia independenta.”

Avocat in greva foamei

Potrivit lui Bota membrii asociatiei sale sunt in opozitie cu membri ai unei alte organizatii, care are legaturi apropiate – de multe ori legaturi de familie – cu politia si cu justitia. Membri ai acestei a doua organizatii, care este mai mare, trebuie sa fie cumparati cu sume mari de bani si apoi li se atribuie aproape toate cauzele pro-bono, cu taxele de stat aferente. Totodata, judecatorii decid din cele mai multe ori ca avocatii din asociatia Bota, nu-si pot exercita profesia, desi sunt in posesia documentelor necesare. Aceste practici iau astfel de proportii grave, avocatii si familiile lor simtindu-se uneori literalmente amenintati. Pentru a atrage atentia in plan international asupra problemei un avocat din Bucuresti a intrat in greva foamei la sfarsitul lunii octombrie.

Sursa: Lumea Justitiei – publicatie on-line hartuita de sefa CSM Oana Haineala

Cui foloseste Medierea in Romania? Marilor castigatori: formatorii de mediatori si Consiliului de Mediere!

Banul – ochiul dracului!

Comisia Europeana a „recomandat” Romaniei reglementarea institutiei Medierii. Si Parlamentul nostru s-a pus repejor pe treaba ca deh! venise ordinu’ de la imparatie, asa ca a edictat o lege si a botezat-o „Legea Medierii”. Da’ ce sa vezi? In cuprinsul ei, 75% din prevederi se refera la scolile de formare, la perfectionarea continua a mediatorilor si la functionarea Consiliului de Mediere. Medierea in sine este tratata superficial si uneori intra in contradictie cu  alte articole. Nu-i bai.  Peste toate inadvertentele, vine si „inteleptul” Consiliul de mediere care, desi format aproape exclusiv din avocati(!!!), la randul lui interpreteaza aberant diverse articole din lege, adaugand alte monstruozitati!!! Interpretarile fortate au ca interes direct… BANII – numitorul comun al tuturor relelor!!!

Cateva persoane au „adulmecat” legea medierii si le-a mirosit adanc a castig. Asa ca… s-au pus pe facut „lobby” in parlament, au intervenit pe ici, pe acolo, prin locurile esentiale in scopul de a  modifica degraba o legea abia nascuta. Si au reusit. De fiecare data cand au dorit sa obtina ceva, au obtinut. Pai daca au obtinut inclusiv dreptul tuturor profesiilor juridice de a efectua informarea asupra medierii, eliminandu-i din schema chiar pe mediatori, e ceva, nu? Intentia „lobbystilor” era aceea de a-i aduna si pe avocati la placinta medierii. Cata marsavie!!!! Si cand s-a modificat modificarea? Cum cand? Exact inainte de a intra in vigoare prevederea cu obligativitea sedintei de informare asupra medierii pentru toti cei care doresc sa deschida un proces incepand cu data de 1 august 2013! Taman cand mediatorii rasuflau usurati si sperau ca in sfarsit, dupa 1 august, vor castiga primii banuti! Drama vine in ziua in care constata ca, dintr-o iscalitura de pix, exact ei au fost exclusi din propria lor profesie, avantajati fiind avocatii, notarii si consilierii juridici! Ce informare? Ce mediere? Abureli. Avocatii nu-si vor informa niciodata clientii asupra avantajelor medierii pentru ca ar insemna sa-si taie singuri craca de sub fund, notarii la fel si atunci in ce conditii va mai ajunge justitiabilul la mediere? NICIODATA! Lupta pentru supravietuire nu poate fi incriminata, orice metoda este permisa! Aberatia legii consta in faptul ca mediatorul, intelectual situat in afara sferei de influienta malefica a puterii, a fost sacrificat in jocului murdar administrat si manageriat de unii politicieni lacomi si corupti in cardasie cu cei care profita exclusiv din lege!!!

Institutia medierii in … Uganda!

Este reglementata in codul civil si functioneaza eficient! Magistratii obliga justitiabilii sa se indrepte spre mediere sau arbitraj daca procesul se afla pe rol. Au la dispozitie 21 de zile de la data semnarii contractului de mediere pentru a incheia acordul cu partea cealalta, termen care se poate prelungi o singura data cu maxim 15 zile iar cei care refuza sa intre in mediere sau arbitraj sunt supusi anumitor sanctiuni de ordin pecuniar sau de alta natura, mergandu-se pana intr-acolo incat pot pierde procesele. Piesa de aur a Medierii – Acordul incheiat de parti – are puterea unei hotarari judecatoresti!!! Mediatorii sunt mandri ca profesia le-a fost reglementata deoarece, spun ei, medierea se practica de secole in triburile lor, astfel ca, au experienta suficienta in domeniu. De asemenea, mediatorii ugandezi s-au lansat inclusiv in medierea conflictelor transfrontaliere si a celor internationale. Pai cum asa? Sa ne comparam noi cu niste negrotei salbatici? Nu, noi suntem mult sub ei!   

Cine organizeaza cursurile de mediatori si de perfectionare continua a acestora?

Diverse asociatii agreate de Consiliul de Mediere, ai caror presedinti sunt oameni politici, prietenii si protejatii lor. Asociatiile acreditate castiga lunar zeci de mii de euro de la fraierii care inca mai cred ca medierea este cu adevarat o profesie!!!  Castigurile anuale ale formatorilor ajung la milioane de euro!!! Cine sunt formatorii? Mediatori cu ceva vechime (sau nu, depinde de relatiile pe care le-au dezvoltat in sistem!!!). Acestia, peste noapte, devin „profesorii” colegilor lor desi n-au absolvit niciun curs de pedagogie, n-au nicio calificare in domeniul in care predau cursurile!!! Deranjeaza pe cineva? NU. Haosul domina medierea si ce este mai grav, Consiliul de Mediere este poate singura institutie din Romania NECONTROLATA LA NIVEL SUPERIOR!!!

Medierea NU functioneaza aproape deloc in Romania pentru ca asa s-a vrut de la inceput.

Scopul urmarit de politicienii nostri a fost fix acela de a bifa o alta recomandare venita de la Uniunea Europeana. Ulterior au constatat ca si din Mediere se pot scoate bani frumosi: „O modalitate legala de imbogatire rapida” si-au spus unii.  Si nu s-au inselat deloc avand in vedere ca sumele castigate de asociatiile formatoare de mediatori ajung la milioane de euro de cap de formator!!! Pana una alta, mediatorii au ramas muritori de foame. Eu au doar obligatii: sa plateasca sume uriase la Consiliul de Mediere pentru a ramane activi pe tabloul mediatorilor si alte sume uriase pentru „formare continua”! Pentru a participa la cursurile respective, mediatorii sunt obligati sa se deplaseze – pe banii lor – la Cluj, Constanta etc. „Specializarile” mediatorilor ingroasa conturile formatorilor si ale patronilor de hoteluri/pensiuni (evident ca fac parte din aceeasi gasca mafiota) iar mediatorii supravietuiesc numai daca au un alt job sau exista o terta persoana care-i intretine/sponsorizeaza, altfel…

Interesul public lipseste cu desavarsire

In Romania NU se doreste eficientizarea medierii. Medierea nu este promovata in media iar justitiabilii habar n-au ca exista o metoda alternativa de solutionare a conflictelor.  Ei vin la instante sa caute avocati (nu mediatori!!!) iar avocatul il insfaca din usa, ii face capul patrat, ii intocmeste un inscris prin care face dovada ca a fost informat asupra medierii, il depune fuguta la dosar odata cu cererea de chemare in judecata fara a mai proceda la invitarea paratului si gata, treaba merge brici.  Legiuitorul, in „intelpciunea” sa infinita, a omis sanctiunile aplicate in asemenea situatii. Legea sanctioneaza doar reclamantul care nu face dovada informarii asupra medierii in instanta iar conform rationamentului logic „Ce nu este interzis este permis„, avocatii exploateaza perfect lacunele legislative, neresponsabilizandu-i in vreun fel.

Corolarul negativ al legii medierii

Mediatorilor nu li s-au pus la dispozitie spatii in interiorul instantelor, similare avocatilor iar acordul de mediere n-are nici o valoare juridica! Justitiabilii ori nu au auzit de existenta medierii si cu ce se ocupa aceasta ori au auzit de ea dar apreciaza – pe buna dreptate – ca este o metoda alternativa proceselor clasice absolut inutila din moment ce Acordul de Mediere este un simplu inscris sub semnatura privata pe care l-ar putea incheia si fara a plati suplimentar onorariu mediatorului!!! Astfel, au ajuns la concluzia fireasca si deloc condamnabila ca medierea este o pierdere de timp si bani, o frana in calea justitiei reale. De ce afirma asta? Acordul de mediere care, sine qua non, NU produce efecte juridice intre parti, anuleaza complet avantajul medierii dar si scopul implementarii procedurii!!!

Traim in secolul vitezei iar procedura alternativa de solutionare a conflictelor (Medierea) s-a introdus in majoritatea tarilor lumii tocmai pentru a  urgenta solutionarea disputelor pentru ca, nu-i asa, time is money!!!

In Romania, actul prin care se consfinteste invoiala partilor NU are nici o putere executorie, nu naste raporturi juridice intre parti si nici drepturi sau obligatii reciproce!!! Cat de timpit poate fi romanul ca, in aceste conditii complet dezavantajoase, sa se indrepte spre mediere?

Medierea s-a facut praf si odata cu ea moare si mediatorul! Ce ramane in urma sacrificiilor financiare si umane depuse de cei care au absolvit deja cursurile scumpe de mediatori? Suferinta, inutilitate si moarte. Peste muntii nenorocirilor lor stralucesc falnic formatorii de mediatori. Avocatii si Notarii vor prelua incetisor dar sigur atributiile mediatorului iar cei care au cheltuit sume enorme cu specializarea si re-specializarea vor fi eliminati fara mila din piata. Traim vremuri grele. Fiecare lupta pentru o bucatica mai mare sau mai mica de paine iar cand legiuitorul este prieten cu adversarul si interesele lor converg in detrimentul interesului public, brusc apar reglementari abjecte cu intentia clara de a  elimina concurenta!!! Moartea vine prin lege!

Ce-a mai ramas din mediere?  Un banal produs comercial lipsit de substanta, nascut pe meleaguri mioritice, imbracat intr-un ambalaj ieftin, cromatic tipator, pe a carui eticheta scrie cu litere mari, sclipitoare „Mediere” iar curiosii obisnuiti sa citeasca termenul de garantie  descopera dezamagiti ca au de-a face cu un produs expirat inainte de a fi scos la vanzare! Sloganul national hipercunoscut functioneaza teribil si in mediere: „Las-o ba, ca merge-asa!”

UNBR-ul infiintata de Bota Pompiliu, recunoscuta in Uniunea Europeana dar … contestata in Romania!

„In ultimul an, numarul avocatilor din barourile care alcatuiesc UNBR – Pompiliu Bota a explodat. Numai din Italia, peste 1000 de juristi italieni au devenit membri ai barourilor paralele, in urma examenelor de admitere in profesie sustinute la Bucuresti, dupa care s-au intors in peninsula pentru a profesa ca membri ai barourilor italiene, unde au fost primiti neconditionat. In acelasi timp, numerosi avocati ai barourilor infiintate de avocatul Pompiliu Bota au uzitat de legislatia europeana privind libertatea de a munci oriunde in statele membre si au facut cereri de inscriere in barouri din Germania, Franta, Italia, Ungaria etc unde au fost primiti fara rezerve, cu drept de practica pe teritoriul acestor state. Cine mai are indoieli cu privire la faptul ca barourile din UNBR Bota sunt recunoscute in statele UE, desi in Romania inca mai intampina dificultati din partea unor magistrati care ii descurajeaza pe avocatii lui Bota sa pledeze in instanta, sa analizeze actele atasate la finalul articolului, din care reiese cum sunt admisi avocatii romani din aceste structuri in barouri din diferite localitati europene.

Juristii italieni vin in Romania prin societati de intermediere si devin avocati in urma examenelor date la Bucuresti. Societatile de intermediere percep pana la 7000 euro

De curand UNBR – Gheorghe Florea (aripa avocatilor traditionali) a declansat un nou val de plangeri penale impotriva conducerii UNBR – Pompiliu Bota, acuzand faptul ca aceste barouri nu ar fi legale si ca fabrica masiv avocati din randurile unor cetateni italieni. In urma unei anchete proprii, am reusit sa aflam, cu concursul avocatului Pompiliu Bota, faptul ca in ultimul an peste 1000 de cetateni italieni au devenit avocati in barorile din UNBR – Pompiliu Bota. Acestia apar inscrisi pe tablourile acestor barouri. De curand, in publicatia italiana “La Republlica” a aparut un serial de presa in care erau dezvaluite negocieri intre cetateni italieni cu privire la plata unor sume de bani pentru a deveni avocati in Romania in structurile noilor barouri. Ziaristii italieni au crezut, firesc am spune noi dupa cum se negocia, ca in spatele acestor tranzactii ar exista cazuri de coruptie. Realitatea este insa substantial diferita.

Presedintele UNBR, avocatul Pompiliu Bota, ne-a confirmat ca juristii italieni au inceput sa vina masiv sa dea examene de intrare in profesie, deoarece in acest stat au aparut mai multe societati de intermediere, care fac prospectiuni in domeniu si organizeaza regulat deplasari la Bucuresti pentru sustinerea examenelor de admitere in profesie. Aceste societati de intermediere italiene se ocupa de transportul juristilor, cazarea lor la Bucuresti, de perfectarea dosarelor de inscriere (traduceri/legalizari etc) servicii pentru care percep sume cuprinse intre 5000 – 7000 euro/persoana. Din aceste sume se platesc si taxele de inscriere la examenele de primire in profesie afisate public de barourile UNBR – Bota.

Avocatul Pompiliu Bota a negat categoric ca aceste negocieri initiate de societatile de intermediere italiene (una din ele a aparut in publicatia “La Republlica”) ar avea vreo legatura cu el ori ca are ascunde intelegeri pentru primirea automata in profesie, dar ne-a confirmat ca Uniunea sa percepe si o parte din sumele platite de juristii italieni (pe langa taxele oficiale) insa nu a dorit sa ne spuna in ce procent anume.

Procedura cu juristii italieni, dar si din alte state, este urmatoarea: conform Legii 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, acestia vin la Bucuresti, la UNBR Bota, cu dovada ca au obtinut o licenta in Drept in tara de origine. Odata indeplinita aceasta conditie, juristii italieni platesc taxele aferente de exameinare, sustin un examen tip grila in limba romana, dar si in limba de origine, si daca promoveaza examenul sunt admisi in barouri si inscrisi in tablourile de avocati ale acestora. Dupa care, cetatenii straini odata deveniti avocati se intorc in tara mama si se inscriu in barourile de acolo, avand drept de practica in ambele state.

Situatia nu e deloc noua, la barourile traditionale din UNBR – Gheorghe Florea existand numerosi avocati romani, care in paralel sunt si avocati in barouri din straintate.

Avocatul Pompiliu Bota – care se declara o victima a catorva magistrati din Romania care i-au facut dosare si l-au condamnat pentru practicarea ilegala a profesiei de avocat in pofida existentei a numeroase achitari si sute de hotarari judecatoresti definitive, care atesta ca avocatii din structurile sale practica legal avocatura – ne-a declarat urmatoarele:

“Barourile din strainatate au studiat si documentele noastre de infiintare prin hotarare judecatoreasca, si documentele UNBR – Gheorghe Florea, si au constatat ca avem acte valabile. De aceea vin la noi juristi din strainatate si de aceea avocati de-ai nostri sunt primiti fara rezerve in barourile din statele membre ale UE. Cei de la UNBR – Florea ne hartuiesc in continuare cu plangeri, ne-au facut plangeri si la Interpol ca suntem ilegali, ca suntem desfiintati… ei vorbesc, care nu au acte de infiintare? Daca vom mai fi sicanati pe viitor in instante si parchete in Romania, ne vom muta la orice barou din Europa unde sigur vom fi primiti, si vom profesa in Romania ca avocati europeni. Noi suntem cetateni romani si europeni, asta am vrut, si asta trebuie sa accepte si cei carora nu le convine aceasta situatie.”

Avocatul Pompiliu Bota ne-a indicat si legislatia europeana in materie, pe baza careia avocatura poate fi practicata liber in Europa:

“Toate barourile din UE au studiat documentele noastre si au ajuns la concluzia ca barourile si UNBR (Bota) sunt legale, spre disperarea mafiotilor din avocatura traditionala – desfiintata. Au fost inscrisi in barourile UE toti avocatii romani si straini care au fost inscrisi initial in barourile noastre din Romania, conform:

–Art. 15. din Parlamentul European, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene 2007/C 303/01

–Libertatea de alegere a ocupatiei si dreptul la munca: ,,(1)Orice persoana are dreptul la munca si dreptul de a exercita o ocupatie aleasa sau acceptata in mod liber. (2)Orice cetatean al Uniunii are libertatea de a-si cauta un loc de munca, de a lucra, de a se stabili sau de a presta servicii in orice stat membru. (3) Resortisantii tarilor terte care sunt autorizati sa lucreze pe teritoriul statelor membre au dreptul la conditii de munca echivalente acelora de care beneficiaza cetatenii Uniunii.”

-Directiva 98/5/CE a Parlamentului European si a Consiliului European de facilitare a exercitarii cu caracter permanent a profesiei de avocat intr-un stat membru, altul decat cel in care s-a obtinut calificarea”.

Sursa: Lumea Justitiei

Atunci cand interesele personale, de grup si financiare guverneaza profesiile din Romania in loc sa le reglementeze conform interesului general, se intampla exact ceea ce aflam din aceasta stire. UNBR Gheorghe Florea detine monopolul exclusiv pe piata avocaturii din Romania – Uniune desfiintata de drept prin Legea nr. 3 din 17 ianuarie 1948  (lege privitoare la desfiinţarea Barourilor şi înfiinţarea Colegiilor de Avocaţi din România) astfel ca, barourile actuale, în absenţa unor dispoziţii exprese ale actului normativ, se considera a fi succesoarele universale şi de plin drept ale fostelor colegii de avocaţi!!!! Sumele incasate de la avocatii prestatori sunt uriase iar de plata taxelor aberante si neconstitutionale impuse de boardul UNBR depinde insasi dreptul de a profesa!!!

In ce tara din lume intalnim conditionarea dreptului de a profesa de o taxa consistenta platita la Uniunea/Organizatia Profesionala la care tot prin lege suntem obligati a ne afilia? Daca am obtinut legal o diploma/decizie/certificat nu este suficient? In Romania am dreptul sa prestez munca specializata numai daca platesc tribut lunar persoanei juridice infiintata tocmai de catre persoanele fizice specializate intr-un domeniu si care, prin ele insele o compun? Care ar mai fi utilitatea diplomei si/sau deciziei obtinute de romani? S-o inramam?

Stilul marsav si banditesc prin care ni se impune o taxa nesimtita si ni se decide de catre un tert ales dreptul de profesa, ma duce cu gandul la SCLAVAGISM! De aceea avocatura, notariatul, meditatorii, psihologii, expertii, farmacistii, medicii etc. sunt profesii liberale? Care este sensul sintagmei „profesie liberala”? Uite ce scrie pe wiki: „Profesia liberală este o ocupație intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu (liber-profesionist) care face parte, în mod OBLIGATORIU, dintr-un ordin profesional.”Ce legatura are liberalismul profesiei cu obligativitatea apartenentei la un ordin?

Are o legatura strict pecuniara! Cum altfel si-ar putea construi averi uriase niste imorali alesi la conducerea acestor structuri, daca nu prin pretinderea unor sume neconstitutionale obtinute din munca noastra cinstita? Ne baga mana direct in buzunare – masa de prosti muncitori – pentru ca suntem obligati sa subscriem la ordinele profesionale, in caz contrar AVEM INTERDICTIE DE A MUNCI!!!!

Amintiti-va de gaura financiara de milioane de euro descoperita prin 2006 (parca) de Curtea de Conturi in contabilitatea uniunii avocatilor (la conducerea Baroului Bucuresti se afla raposatul Cristian Iordanescu)  ! Nimeni nu a raspuns si nici nu va raspunde vreodata! (Surpriza: cautand articole referitoare la subiectul respectiv, constat ca … au disparut toate informatiile din mediul on-line!!!).

Aceeasi mizerie ordinara se intampla si in Mediere. Recent, legea medierii a fost ciopartita in fel si chip. Scopul? Interesele uriase ale unora si altora. Toti sacalii si-au bagat in legea medierii bocancii mizerabili, ghearele si capul, care de care tragand spuza pe turta lui: magistratii, avocatii, notarii dar si mediatorii cameleonici. Acestia din urma sunt cei care si-au infiintat scoli de formare mediatori de pe urma carora castiga sume fantastice: zeci de mii de euro/curs de 14 zile!!!

Pana cand Interesul General

nu va deveni prioritatea legislativului

si guvernului roman,

nimic din tot ceea ce merge prost

nu se va indrepta

si nimic din ceea ce trebuie imperativ schimbat

nu se va schimba.

Update!

Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât în ședința de marți, 8 octombrie 2013, că în mod legal avocatura este practicată în baza Legii nr.51/1995, de către avocaţii înscrişi în structurile care funcţionează conform art. 1 alin.(2) şi (3) din această lege şi cu respectarea Deciziei nr. XXVII/2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii.

De asemenea, a mai decis transmiterea unei circulare către instanţe şi parchete, în acelaşi sens.

Hotărârea CSM vine ca răspuns la memoriul depus de avocat Vasile Dumitru, membru în UNBR, la memoriul adresat CSM de către UNBR și la solicitarea MAE – Departamentul Consular, referitoare la statutul Baroului Constituţional Român; Notă referitoare la solicitări asemănătoare transmise de Ministerul Justiţiei şi de Consiliul Baroului şi al Societăţilor de Drept din Europa.

Avocatul Florin Kovacs din Timișoara a înfrânt statul, după ce Casa de Asigurări de Sănătate l-a acuzat că are datorii de 800 de milioane de lei vechi!!!

Articol preluat de pe deBanat.ro

Asigurările de sănătate nu trebuie plătite! Avocatul Florin Kovacs din Timișoara a înfrânt statul, după ce Casa de Asigurări de Sănătate l-a acuzat că are datorii de 800 de milioane de lei vechi. Avocatul nu mai plătise de 10 ani asigurarea, după ce s-a săturat să fie batjocorit prin spitale. Câștigul avocatului ar putea să ajute orice român să scape de această taxă aberantă, care afectează salariile tuturor!

N-a beneficiat niciodată de vreo facilitate a sistemului public de sănătate, dar s-a trezit că trebuie să plătească 80.000 de lei către CNAS. A dat în judecată instituția, a câștigat și a stabilit un precedent important. Avocatul timșorean Florin Kovacs a avut răbdare trei ani până să ajungă la capătul procesului.

Avocatul Florin Kovacs a dat în judecată, acum trei ani, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, după ce a constatat că aceasta calculase că are datorii de 80.000 de lei, pentru cinci ani. „Eu am dovada că în ultimii 20 de ani nu mi s-a decontat nici măcar un leucoplast. Nu aveam de ce să plătesc acești bani”, spune Kovacs.

„Ori de câte ori am avut o problemă de sănătate, am mers în străinătate pe banii mei. Am și asigurare privată de sănătate”, explică avocatul. El a câștigat procesul intentat CNAS deoarece, deși i s-au calculat „datorii”, între avocatul Florin Kovacs și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș nu a existat niciodată un contract de tip asigurat asigurator. „Mai mult decât atât, Casa de Sănătate nu este organ fiscal să impună sume. Să înțelegem exact termenii: vorbim de o contribuție la fondul de sănătate, or contribuție înseamnă una, iar impozitul alta”, explică avocatul.

Procesul a început în urmă cu trei ani. Acum, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că avocatul timișorean nu are nicio datorie la fondul asigurărilor de sănătate. Florin Kovacs speră ca exemplul lui să fie urmat de toți românii, care să nu mai plătească orbește nimic, fără să negocieze beneficii pentru plata dată. „Cred că reușita mea îi învață pe oameni să nu se mai lase jecmăniți de Casa de Sănătate. Oamenii pot să înțeleagă acum mai bine că e o diferență între taxele la stat, obligatorii, și contribuția la fondul de sănătate. Orice român are dreptul să negocieze cu Casa de Sănătate un contract. Trebuie s-o facă, pentru că altfel e un câștig unilateral: omul plătește și nu beneficiază de mai nimic”, a mai declarat avocatul.