In hotararea din 31 mai 2011, pronuntata în cauza Khodorkovskiy impotriva Rusiei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat, printre altele, încalcarea art. 5 § 1 lit. b) din Conventie.
Cu privire la decizia de a aduce un martor prin constrangere in fata autoritatilor, Curtea accepta faptul ca atunci cand martorul nu se prezinta pentru a fi audiat, fara vreun motiv intemeiat, el poate fi adus prin constrangere. Totusi o astfel de decizie nu trebuie sa fie formala, ci trebuie sa aiba in vedere toate circumstantele relevante ale cauzei. Astfel, aceleasi motive (o calatorie de afaceri, boala, un eveniment de familie) pot constitui motive justificate de nereprezentare intr-un caz, sau nejustificate in alt caz.
Curtea constata ca reclamantul a fost informat despre faptul ca este citat si ca i s-au acordat 21 de ore pentru a se prezenta in fata organelor de urmarire penala din Moscova, insa acesta nu s-a prezentat la audieri. Strict formal, el nu si-a respectat obligatia de a se prezenta la audiere. Dar Curtea nu este convinsa ca acesta este un motiv suficient pentru ca reclamantul sa fie adus prin constrangere la Moscova in ziua imediat urmatoare. In primul rand, este dificil de inteles de ce organele de urmarire penala nu mai puteau astepta inca trei zile, data la care reclamantul anuntase ca se va intoarce la Moscova in conditiile in care ancheta se declansase in urma cu mai multe luni.
Comportamentul anterior al reclamantului nu sugera ca acesta ar urmari sa se sustraga de la audieri. Deopotriva in caz de urgenta organele de urmarire penala ar fi putut proceda la ascultarea reclamantului prin delegarea acestei activitati organelor de urmarire penala de la locul in care acesta se afla, sau ar fi putut trimite un reprezentant al acestora in acel loc pentru a proceda la ascultare.
In al doilea rand, modalitatea in care acesta a fost ridicat si adus prin constrangere a fost neobisnuita. Reclamantul a fost privat de libertate in vederea aducerii la audieri mai degraba ca un infractor periculos, decat ca un simplu martor: o intreaga operatiune politieneasca a fost pusa in miscare in scurt timp, inclusiv prin participarea unor ofiteri inarmati, reclamantul fiind ridicat din Novosibirsk imediat in dimineata zilei urmatoare.
In final, modalitatea de desfasurare a evenimentelor merita o atentie deosebita. Imediat dupa ce reclamantul a fost ascultat in calitate de martor, a fost pus sub acuzare si de indata procurorii au solicitat judecatorului printr-un referat de 9 pagini arestarea sa preventiva. Aceasta rapiditate in desfasurarea procedurilor sugereaza faptul ca in realitate organele de urmarire penala erau pregatite pentru o astfel de evolutie a lucrurilor si il vizau pe reclamant in calitate de acuzat, iar nu de martor.
Curtea reafirma ca o privare de libertate poate fi nelegala daca scopul declarat al acesteia difera de cel real. In cauza, daca reclamantul ar fi fost privat de libertate in calitate de suspect in Novosibirsck, ar fi fost condus in vederea arestarii preventive in fata instantei locale. In schimb, in calitate de martor acesta a fost adus prin constrangere la Moscova unde ulterior a fost formulata si propunerea de arestare.
Circumstantele arestarii reclamantului arata ca numai in mod formal acesta a fost adus ca martor, in conditiile in care intentia reala a organelor de urmarire penala a fost sa il acuze de comiterea unei infractiuni, si astfel, sa schimbe locul de desfasurare a unei eventuale proceduri de arestare pentru unul mai favorabil.
Prin urmare, Curtea a apreciat ca au fost incalcate dispozitiile art. 5 § 1 lit. b) din Conventie.