4 comentarii la “Corupția în Justiție şi posibila ei Absenţă

  1. Exemplu relevant al unei justiţii bolnave de corupţie:

    Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) critică comentariile apărute în presă și în spațiul public despre anumite cauze penale și subliniază că promovarea unei astfel de atitudini creează aparența de răspuns la nevoia de dreptate socială, însă riscă să fie un răspuns emoțional și păgubos, adăugând că justiția se înfăptuiește prin instanțele judecătorești.

    „Încrederea cetățeanului în justiție se construiește iar responsabilitatea revine, în principal, statului prin instanțele judecătorești constituite potrivit legii. Substituirea acestora de către instituțiile mass-media poate crea aparența de răspuns la nevoia de dreptate socială, ca așteptare individuală și colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoțional, volatil, păgubos pe termen lung și cu potențial de perturbare a condițiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiție de către cei ținuți prin lege la aceasta”, se arată într-o declarație de presă a CSM transmisă AGERPRES, semnată de președintele și vicepreședintele CSM, Marius Tudose, respectiv Bogdan Gabor.

    „Încrederea cetățeanului în justiție se construiește iar responsabilitatea revine, în principal, statului prin instanțele judecătorești constituite potrivit legii. Substituirea acestora de către instituțiile mass-media poate crea aparența de răspuns la nevoia de dreptate socială, ca așteptare individuală și colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoțional, volatil, păgubos pe termen lung și cu potențial de perturbare a condițiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiție de către cei ținuți prin lege la aceasta”, se arată într-o declarație de presă a CSM transmisă AGERPRES, semnată de președintele și vicepreședintele CSM, Marius Tudose, respectiv Bogdan Gabor.

    (21 august 2015)

  2. Alt exemplu:

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins ca inadmisibilă plângerea prealabilă a asociațiilor magistraților prin care cereau revocarea hotărârii CSM referitoare la faptul că declarațiile generalului SRI Dumitru Dumbravă – potrivit căruia instanțele de judecată sunt „câmp tactic” pentru acest serviciu – nu au afectat independența Justiției.

    (25 august 2015)

  3. Legislaţia în România este „greoaie, adesea confuză şi se modifică prea des” potrivit unei postări pe facebook a Preşedintelui României Klaus Iohannis.

    „Știu că oamenii își doresc legi mai clare, mai coerente, care nu se schimbă de pe o zi pe alta. Această așteptare va trebui să capete un răspuns din partea politicienilor”, a afirmat preşedintele Iohannis.

    14 septembrie 2015

  4. Preşedintele ţării – Klaus Iohannis, în discursul ţinut în faţa Parlamentului, azi 16 septembrie 2015, a arătat că in Romania sunt in vigoare aproape 14.000 de legi, ordonante si hotarari ale Guvernului, iar in 2015 dintre legile adoptate de Parlament peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonante simple sau de urgenta, mentionand ca aceasta proportie este un bun indicator al modului in care arata relatia dintre puterea legislativa si cea executiva.

    El a indicat o sumă de legi importante care au suferit nenumărate modificări: vechiul Cod fiscal – de 135 de ori, Legea educatiei – de 26 de ori, Legea privind reforma in domeniul sanatatii – de 114 ori, Legea administratiei publice locale – de 38 de ori, Codul Muncii – de 28 de ori, legislatia privind achizitiile publice – de 35 de ori, modificările neîmbunătăţind cu nimic vechile prevederi, ba din contră, au creat alte probleme.

    „Romania puternica este nu doar o Romanie fara coruptie, ci o Romanie in care s-a recastigat respectul pentru lege” (…)i.

    Am vazut recent un studiu in care 80% dintre romani se aratau nemultumiti ca legile din Romania sunt greoaie. Faptul ca oamenii isi doresc norme juridice mai clare, mai simple, care nu se schimba peste noapte, nu cred ca este o surpriza pentru nimeni. Insa aceasta realitate trebuie sa capete un raspuns. (…)

    Sa punem punct si de la capat. Acesta poate sa fie un moment zero, de la care sa porneasca recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului si ca fundament al relatiilor sociale. O legislatie flexibila, elaborata in directa legatura cu nevoile si asteptarile societatii, eliberata de populism si durabila in timp reprezinta fundamentul oricarui stat de drept si trebuie sa devina o prioritate a intregii clase politice.

    Parlamentul poate si ar trebui sa se plaseze in centrul unui demers de asanare, simplificare si sistematizare a legislatiei din Romania, care s-o faca mai coerenta, mai stabila si mai predictibila.” a declarat optimist preşedintele Iohannis.

Opinia ta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s