8 comentarii la “România, „am tot încercat, am crezut că pot, dar am obosit. Eşti o ţară minunată, dar trebuie să plec până nu îmi pierd minţile”!

  1. Of, of, of ce ne facem cu tinerii acestia care nu au contabili buni….? mmmm ? sau nu au avocati buni… sa ii anuleze amenda de la garda financiara… sa o trasforme in avertisment (zic si eu, nu dau cu parul)

    daca problema calitatii educatiei se rezolva prin indreptarea imbecilitatilor mentionate in „Pregatiti pentru esec” , toate se vor rezolva de la sine… Adica demiterea unor secretari de stat care blocheaza niste cai ….

    Profesionistii buni vor fi si mai bine pregatiti sa faca fata problemelor reale, grele, strict profesionale.

    Restul e Noroc

  2. Am fost implicat in mai toate formele profesionale necesare asigurarii unui trai demn si decent, fara compromisuri si cu mult respect pentru legile existente indiferent de tara in care se aplicau.
    Gasesc iInteresante comentariile care insotesc articolul din Gandul „Învins de sistem, un tânăr care a îndrăznit să îşi ia viaţa în propriile mâini îşi ia adio de la România: „Plec până nu îmi pierd minţile”.
    Am avut ocazia sa constat cat de mult s-au transformat noile generatii. Nu ma regasesc deloc in aceste comentaii si nu stiu ce se mai poate face ca sa revenim la cinste, onoare, traditii, familie, inainte de a vorbi despre afaceri. Ar fi interesant de analizat aceste comentarii, inainte de a ne exprima asupra articolului.

  3. Pingback: România, “am tot încercat, am crezut că pot, dar am obosit. Eşti o ţară minunată, dar trebuie să plec până nu îmi pierd minţile”! | No Justice | radupopescublog

  4. Inteleg ca toti cei care se revolta impotriva constatarilor acestui tanar au ori o pozitie privilegiata in societatea noastra murdara ori au trecut de o anumita varsta in care viitorul lor chiar nu mai conteaza! Sunt egoisti, individualisti, nepasatori fata de ceea ce lasa in urma lor.
    Regretabil! Mai ales ca unii dintre voi sunteti parinti!

    Acelasi dezgust il traiesc si eu zilnic de aceea am preluat aici scrisoarea lui Stefan. El este unul dintre cei putini (am crezut ca majoritatea e revoltata!!!) care a obosit sa mai lupte cu sistemul cancerigen al Romaniei! Abia acum imi dau seama ca majoritatea romanilor este multumita de ceea ce se intampla aici de atatea zeci de ani.

    Romanii, mai mult ca oricare alta natie, poseda capacitatea de a se adapta facil la promiscuitate, imoralitate, saracie, umilinta, mizerie, coruptie si la propria anulare. La zero. Romanii nu sunt obisnuiti sa lupte pentru un maine mai bun, pentru asigurarea viitorului copiilor lor intr-o alta perspectiva.

    Neacceptarea unui sistem corupt, ordinar necesita o anumita inteligenta, de aceea putini sunt cei care se impotrivesc! Lasitatea este nu numai atunci cand abandonezi lupta ci si atunci cand nu-ti pasa! Prea putini suntem mandri, prea putini dorim sa stam ferm in picioare, verticali, prea putini iubim dreptatea si libertatea bine inteleasa. Bine constatase Einstein „Partea interesanta la oamenii inteligenti: par nebuni in fata prostilor.”

  5. Invataturi – cand ei nu ne vorraspunsul lui Stefan Moisanu la scrisoarea de mai sus

    Marti seara am scris postarea anterioara ce avea in scurt timp sa devina virala. Si acum, dupa cateva zile, aleg sa privesc acest episod cu mintea, desi sursa lui a fost inima.

    In primul rand am invatat ca dragostea la romani este privita ca o lupta a celor doi, o lupta pana la anihilare. Ce am scris eu a fost sub forma unei scrisori de despartire de o persoana pe care o iubesti si care te-a dezamagit. Dezamagirea a fost imediat asimilata unei infrangeri. Tanar invins, isi ia bocceluta si pleaca. E chiar invers, dupa toti acesti ani in care multe business-uri s-au inchis, eu am ramas in picioare. Anul acesta vom avea chiar cea mai mare crestere. Eu am invins, doar consider ca pretul a fost prea mare. Textul meu era unul izvorat din dragoste, din durerea unei relatii ce se rupe, nu un prosop aruncat in ring.

    Presa a preluat masiv textul meu dar pervertit mai mult sau mai putin. Cei mai bine intentionati l-au trasformat dintr-un banal post pe blog in scrisoare deschisa. Ceea ce nu e. Poate unii se despart prin scrisori, eu de fiecare data cand am facut-o eram fata in fata; sunt barbat, nu pusti de liceu. Altii, tot bine intentionati, au gasit de cuviinta sa il imbrace in titluri plangacioase, care vand. Nu neg ca sunt un om mandru, si cand am citit unele titluri am descoperit semnificatia cuvantului rusine cu o intensitate de care nu ma mai credeam capabil la varsta asta. In fine, unii l-au folosit direct ca arma electorala. Abia acum am inteles cu adevarat puterea presei.

    O alta revelatie este izolarea romanilor de restul lumii. Ati remarcat disparitia aproape completa a stirilor externe din jurnale la TV? Internul consuma totul, zilnic cate un scandal, arestari, jigniri. Iar acum, in campanie electorala numai Ebola mai scoate capul printre stirile autohtone. Si toate acestea intr-un climat extern foarte generos cu stiri. Avem, din pacate, de toate: razboaie, crize financiare, economice, energetice, schimbari masive in clasamentul superputerilor. Romanilor li se servesc doar mizeriile interne. Si daca televiziunea poate aloca 5 minute pentru ca cineva sa citeasca prognoza meteo, care oricum e disponibila pe orice telefon si computer, cred ca ar putea sa aloce si 5 minute pentru rubrica stiri externe. Poate nu realizam, dar majoritatea din cei care nu au alte surse de stiri au uitat ca exista o lume in afara tarii.

    Am invatat si ca nu e bine sa deschizi subiecte sensibile in campanie electorala. Invariabil cineva se recunoaste in ce ai scris si reactioneaza.

    Am invatat de ce alte incidente similare, scrisori deschise sau postari devenite virale s-au fasait atat de repede. Pentru ca pornesc din inima si apoi sunt atat de pervertite si manevrate in scopuri politice incat cei care le emit nici nu se mai gandesc sa o faca a doua oara iar publicul le uita foarte repede.

    O alta revelatie e ca parasirea tarii echivaleaza pentru multi cu tradarea. De ce sa fie asa? Daca talentul tau poate fi valorificat mai bine in alta parte? Daca poti sa te desavarsesti ca om calatorind si invatand, ca apoi sa te intorci luminat in tara sau macar sa o reprezinti, de ce sa nu o faci. Ne laudam zilele acestea cu Stefan Hell, ne bucuram ca e roman si recunoscut. Ne mai intereseaza ca a plecat? Il numim tradator?

    Am invatat ca cei ca mine sunt multi ca numar dar putini procentual. Majoritatea televiziunilor de stiri au preluat textul, ziarele l-au republicat, oamenii au comentat. Si ca sa vorbim pe cifre, din 100000 vizitatori unici ai postarii, 26000 au dat like. 26% au fost de acord, restul nu. Nu cred ca ma insel prea mult daca afirm ca acesti 100000 vizitatori sunt cei care chiar au vrut sa afle cate ceva despre mine intrand pe blog si probabil textul a ajuns la mult mai multi. Si astfel pot considera ca un maxim de 10% din cei ce au auzit ce am spus au fost de acord. Si majoritatea din ceilalti 90% au fost extrem de agresivi. Am aflat ca sunt dobitoc, ca sunt analfabet, ca am un soft pe computer care imi scrie frazele, eu nefind in stare sa leg doua cuvinte, ca sunt nebarbierit, ca in scoala am fost o loaza (sursa sigura, colegul sub pseudonim Calu Balan), ca sunt inca unul din aia care crede ca da de mancare la oameni, ca sunt un tradator si multe altele. Dar ca sa revenim la calculele noastre, 26000 de oameni au rezonat profund cu ce am scris, 260000 m-au injurat. Si ca sa fie lectia completa, aproape 20000 din cei ce au rezonat sunt din diaspora. Deci, dragii mei sustinatori, suntem tare, tare putini si majoritatea plecati deja.

    Putini dar curajosi. Zeci de mii m-au injurat dar niciunul nu mi-a scris direct desi datele mele de contact au fost si sunt publice. Mai toti insa din cei ce au rezonat mi-au scris cateva randuri de apreciere.

    Suntem si vom fi extrem de slab reprezentati la nivel politic. Zeci de mii versus milioane inseamna irelevanta electorala. Ironia e ca sunt convins ca in mainile acestei minoritati stau majoritatea surselor de venit ale tarii. Daca aceasta minoritate ar reactiona cat de cat unit, ar putea avea parghii care sa scuture profund sistemul. Dar asta inseamna ca de maine sa existe disciplina, organizare si abordare pragmatica. Aveti bani, aveti resurse, va lipseste doar puterea de a crede ca se poate schimba ceva. Si daca mii dintre voi v-ati gasit timp ieri sa imi scrieti cateva randuri de aprobare sau incurajare, de ce nu va faceti un obicei din asta. In fiecare zi o mica doza de implicare, o cerere de acces la documente publice, o campanie, o interpelare. Si in timp ne vom gasi unii pe altii, poate se vor si intoarce multi si din comunitatea rezultata va emana si o forta politica. Sunteti medici, avocati, profesori, ingineri, directori, antreprenori; in job-ul vostru in fiecare zi vorbiti cu interlocutori pe care trebuie sa ii convingeti. Convingeti clientul sa cumpere, banca sa va dea bani, furnizorul sa va dea discount, seful sa va aloce mai multe resurse si multe altele. Sunteti elocventi si charismatici. Cat de greu va e sa indreptati acest talent si in propovaduirea valorilor noastre: munca, onestitate, piata libera, profesionalism. Puteti face din asta o directie politica, daca va atrage, sau una sociala. Daca fiecare convinge si schimba 3 oameni, ponderea electorala devine decisiva. E atat de simplu.

    P.S Da, am fost rocker, pletos, loaza, am fugit cu o trupa de teatru, sunt nebarbierit si tanar, beau si fumez. Dar nu mi-a fost niciodata frica sa spun ce gandesc, sa fac ceea ce simt, nu m-am ascuns sub un pseudonim. La 33 de ani am iubit si am creat cat nu au vazut altii in telenovele. In urma mea raman constructii, instalatii, inventii care pot spune cine am fost sub barba si plete.

Opinia ta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s