21 comentarii la “Avocat învins de sistemul judiciar corupt al României

  1. Imi pare rau sa va dezamagesc stimata avocata… dar nu v-ati dedicat profesiei de avocat.
    In momentul in care veti instrumenta macar 1 singur proces de malpraxis de avocat, O sa va cred pe cuvant. Pana atunci, nu va cred. De asemenea pana cand nu vor exista macar 30-50 de procese de malpraxis de avocat in Romania…si acestia nu vor fi exclusi din profesie, iar celor carora li s-a facut o nedreptate nu vor fi despagubiti, nu sunteti capabili sa va curati singuri profesia de incompetenti intrun timp rezonabil.

    Bani sunt destui. Sa va plateasca asigurarile deranjul profesional. Nu argumentati ca nu sunteti platiti pentru o treaba facuta pana la capat.

  2. Un exemplu de magistrat roman printre atatia altii, majoritatea nedeconspirati (inca):
    Florita Bolos de la Judecatoria Ineu a fost condamnata la inchisoare cu executare de Inalta Curte

    Prezentam minuta ICCJ:

    “Admite apelul declarat de inculpata Bolos Florita impotriva sentintei penale nr.327/PI din 23 decembrie 2013 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara – Sectia Penala. Desfiinteaza in parte sentinta apelata, numai sub aspectul aplicarii legii penale mai favorabile si rejudecand in aceste limite: Descontopeste pedeapsa rezultanta de 4 (patru) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II-a, lit.b, c Cod penal anterior pe o durata de 4 ani, pe care le repune in individualitatea lor:

    -3 (trei) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata prev. de art.254 alin.1 Cod penal anterior raportat la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II-a, b si c Cod penal anterior pe o perioada de 4 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescriptia executarii pedepsei;

    -1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art.290 Cod penal anterior raportat la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000;

    -1 (un) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual prev. de art.289 Cod penal anterior raportat la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000;

    -1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual prev. de art.289 Cod penal anterior raportat la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000;

    -1 (un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals intelectual prev. de art.289 Cod penal anterior raportat la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000;

    -3 (trei) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, prev. de art.248 Cod penal anterior raportat la art.132 din Legea nr.78/2000;

    -3 (trei) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice prev. de art.248 Cod penal anterior raportat la art.132 din Legea nr.78/2000;

    -sporul de 1 (un) an inchisoare;

    Inlatura prevederile art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 din incadrarile juridice referitoare la savarsirea infractiunilor de fals intelectual prev. de art.289 Cod penal anterior si fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art.290 Cod penal anterior si mentine pedepsele aplicate pentru aceste infractiuni. In baza art.248 Cod penal anterior raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal, condamna inculpata la doua pedepse de 8 (opt) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice. In temeiul art.33 lit.a si b, art. 34 lit.b Cod penal anterior si art.5 Cod penal contopeste pedepsele aplicate inculpatei in pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani inchisoare, la care se adauga sporul de 1 (un) an inchisoare, inculpata Bolos Florita urmand a executa pedeapsa finala de: 4 (patru) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II-a, b si c Cod penal anterior pe o perioada de 4 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescriptia executarii pedepsei. Mentine restul dispozitiilor sentintei apelate care nu contravin prezentei decizii.

    Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatei durata retinerii si arestarii preventive de la 10 iunie 2013 la 09 aprilie 2014.

    Cheltuielile judiciare ocazionate cu solutionarea apelului declarat de inculpata Bolos Florita, raman in sarcina statului. Onorariul partial, in suma de 50 lei, cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pana la prezentarea aparatorului ales, se va suporta din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva”.

  3. pai, de ce sa ne miram fratilor de nebunii din justitia romana?!…
    Facultatea de Drept pe care si eu am studiat-o in Romania la Sibiu cat si in Germania la Augsburg ne invata cat de frumoasa este Dreptatea. Insa am mai invatat ca Adevarul este de mai multe feluri. Asa ca intre Dreptate si Adevar este C O R U P T I A !!!

  4. Bine este pentru o persoana sa nu fie persoana publica.Sa nu apara la televizor,sa fie cunoscut doar de apropiati.
    Am sustinut si eu pe cineva la „Romanii au talent” si am fost in sala.
    Daca ma duc in piata sa iau telemea,vanzatoarea imi spune ca m-a vazut la „Romanii au talent”.Daca ma duc la benzinarie,cel ce imi pune benzina in rezervor imi spune ca m-a vazut la „Romanii au talent”.Nu pot sa merg si eu linistit undeva….trebuie sa mi se spuna ca am fost vazut.O data am fost si eu intr-o sala,in spate si m-au vazut toti.
    Mai bine este sa stai departe…
    Un judecator daca face o greseala,plateste de 10 ori mai mult decat cineva care comite aceeasi fapta,dar care nu este judecator.
    Un om de afaceri este aspru pedepsit….
    Judecatorii isi fac reclama cand baga persoane publice dupa gratii.
    Adrian Nastase a fost bagat dupa gratii fara probe,doar pentru ca a fost un premier….a dat bine sa fie bagat dupa gratii,ca exponent al coruptiei existente in perioada sa de guvernare.
    A dat bine si condamnarea lui Gigi Becali….dar si a lui Babiuc.
    Judecatorilor le-au crescut actiunile si dupa ce l-au bagat la beci pe Decebal Traian Remes,desi omul asta nu facuse nimic.
    Si tot asa…..lista e foarte lunga.Foarte multi oameni sunt degeaba dupa gratii.Dar sper ca oamenii care sunt inchissi ilegal,sa se razbune cumplit pe magistrati….chiar sa ii omoare.Si sunt peste 10.000 astfel de oameni.Eu nu instig,dar spun ca daca aveam probleme de felul asta,adica daca eram inchis pe nedrept,faceam moarte de magistrat sau magistrati.
    In ritmul asta se poate ajunge la anarhie,ce este in tara asta nu este justitie,e dictatura,anarhie.
    De cate luni sta in arest preventiv Viorica Dinu?Dar mai sunt si alte judecatoare.
    Puteam sa ma bucu ca Viorica Dinu sta si ea in arest preventiv,pentru ca putea sa ii dea lui Vantu cu suspendare,dar i-a dat cu executare.Multi colegi cu Viorica Dinu ii furau motivarile,dadeau copy paste…..un om statea 9 luni in arest preventiv,pe motivarea data de Viorica Dinu,care era continuata cuvant cu cuvant de colegii ei.
    Amnistia este foarte buna.Gratierea cred ca exista deja,dar acest presedinte gratiaza interlopii care fac afaceri ilegale imobiliare,care dau afara oameni din casele lor,cu acte false.
    Amnistia nu se aplica pentru oamenii periculosi….daca se spune ca 15.000 de oameni sunt degeaba dupa gratii,nu trebuie sa fie eliberati?
    Am ajuns sa ii urasc pe romani,peste 90% spun ca puscariasii trebuie sa ramana acolo unde sunt.Mai spun ca amnistia nu trebuie sa se aplice.Atunci sa plateasca intretinerea detinutilor,daca sunt dementi.Imi pare rau ca platesc tae si impozite……acestui stat interlop.

  5. Daca avocatii au ajuns sa se planga de nedreptati ale institutiilor statului, inseamna ca avem rateuri.
    O educatie slaba generaza rezultate slabe si profesionisti slabi.

  6. Unde exista coruptie, nu exista nici dreptate, nici adevar, nici constiinta. Exista doar interese.
    Intr-o tara in care justitia este corupta in proportie de peste 85% NU SE POATE VORBI DESPRE UN STAT DE DREPT!
    Restul … e poezie iar poporul … o turma de oi.
    Prea putini romani sunt CETATENI! Cetatenii sunt cei care-si cunosc drepturile, lupta pentru ele, reactioneaza.

  7. La nivel mondial guvernele si oamenii nu s-au inteles prea bine din multe motive

    1) accesul la un avocat – financiar
    2) accesul la un avocat – bine pregatit profesional si cinstit
    3) abuzuri permise prin legi proaste, legi proaste care dau nastere la interpretari
    4) lipsa unei bune organizari
    5) lipsa unei educatii de calitate, care trebuie sponsorizata masiv, pentru a se culege niste roade
    6) cu toate ca suntem saraci….solutiile pot aparea rapid, daca sunt concediati cativa incompetenti din sistem, ei blocheaza totul… numai cineva care este foarte bine antrenat o sa isi faca timp si nervi sa mai concedieze niste birocrati inutili, pt ca trebuie sa stii exact ce, cum, cat si cui sa scrii
    7) Stiu un caz al unui profesor care a introdus notarea de catre studenti a calitatii actului de predare a profesorului si profesorul acesta a fost sanctionat de niste „superiori”!…. Unde sunt juristii sa ii faca dreptate acestui om si sa ii concedieze pe cei cu adevarat incompetenti din sistem? Nicaieri…. pt ca e prea greu sa intelegi ca facand ceva foarte bine…. rezulta lucruri mai bine gandite pe viitor.

    Avem oameni incapabili sa se apere singuri.
    O educatie slaba generaza rezultate slabe si profesionisti slabi.
    Inteligenta umana nu a fost incurajata.

    Peste tot avem multi „superiori”. (Birocrati inutili)

  8. Eu cred ca mai este si incompetenta,rautate,judecatorii raspund comenzilor internationale,dar si interne.Poate ca iau si spaga….poate ca sunt si fosti procurori,ajunsi peste noapte judecatori de iccj si care vor condamna pe banda rulanta,chiar si fara probe,pentru ca toata viata lor s-au bazat pe acuzare.Cum poate un procuror,ajuns judecator,sa achite sau sa dea cu suspendare?
    Sunt judecatori care au activat si pe vremea comunismului.

  9. Daca faci niste flagante, sa zicem 100, in toata tara la avocatii care nu dau chitanta si factura o sa apuci coruptia de cap si o sa tai capul sarpelui….. Sa incepem cu flagrante la avocatii, care cica sunt gardienii corectitudinii. Sa dam drumul sarpelui.

    Atatia politisti au fost prinsi in flagrant luand spaga. Atunci cand iei bani de la client si nu ii dai chitanta, nu e tot infractiune?

  10. Imi pare rau. Eu, desi imi place ideea de dreptate, justitie, lege si ador dezbaterile am abandonat ideea de a ajunge avocat in anul 2 de facultate, anul in care am intrat prima data in sala alaturi de un prieten avocat deja (care acum e unul din cei mai cunoscuti penalisti din Cluj) si am vazut si mi-am dat seama ce inseamna sistemul (era prin 1997-1998, acum lucrurile stau un pic mai bine). Pana la urma scoala am terminat-o dar de profesat n-am profesat niciodata.
    Desi am evitat cat de mult am putut salile de judecata acum doi ani am fost nevoit sa depun o contestatie la executare. Desi am castigat in recurs, sentinta definitiva, in noiembrie 2013, nici pana azi nu am motivarea astfel incat sa incep demersurile sa-mi recuperez banii. Cu dreptatea-n mana dar tot degeaba ca banii mi-au fost luati.
    In alta ordine de idei, pana oamenii care tin parghiile in sistem il folosesc asa ca le convine lucrurile nu se vor schimba prea mult!

  11. Dle avocat, felicitări pentru curaj. Îmi doresc și eu să am curajul dvs. și să spun câte ceva din ”tainele” meseriei mele. Oricum, vă așteaptă vremuri grele căci curajul dvs va fi tratat cu dispreț de cei pe care ați avut curajul să-i acuzați.

  12. 10-50-000-de-euro-taxa-de-casta-a-avocatilor-clujeni(in anul 2008! Acum o fi scazut spaga, ca e criza mare!!!) Cu toate ca se cunoaste practica in toata tara, n-am auzit niciodata pe vreun procuror sa se autosesizeze si nici sa cerceteze vreun „maestru”. Pai cum sa faca asta daca si magistratii si notarii intra in sistem pe aceleasi „proceduri”?

    autor Remus FLORESCU

    10.000 de euro dacă eşti norocos. 50.000 de euro dacă n-ai nicio recomandare. Acestea sunt sumele pe care ajung să le plătească avocaţii stagiari dacă vor să profeseze la Cluj-Napoca. Asta dacă nu cumva e vorba de domnişoare care arată foarte bine ori de copii de avocaţi sau magistraţi.

    Ce e însă şi mai senzaţional e faptul că, deşi mai toţi profesioniştii din justiţie ştiu de existenţa acestei taxe ilegale, nici Baroul Cluj şi nici procurorii clujeni n-au primit nicio sesizare în acest sens!

    Ce zice legea
    CLUJEANUL a făcut un experiment. Pretinzând că este un avocat stagiar care îşi caută maestru, reporterul a sunat câteva zeci de avocaţi din Baroul Cluj. Răspunsurile primite vorbesc de la sine despre amploarea pe care acest fenomen o are.

    Mai întâi, însă, iată ce spune legea. Dacă eşti cetăţean român, ai luat examenul de licenţă la o facultate de drept şi ai o starea de sănătate adecvată poţi participa la examenul de intrare în Barou. Dacă la examen obţii media 7 şi, la fiecare disciplină în parte (Drept Civil, Drept Penal, Procedură Civilă, Procedură Penală şi legislaţia profesiei) obţii minim 6, uşile îţi sunt deschise pentru a deveni un mare avocat. Lucrurile, expuse de către decanului Baroului Cluj, Stanca Gidro, par foarte simple.

    Există, totuşi, o problemă. Trebuie să găseşti un avocat care să te primească stagiar. Când te gândeşti că Baroul Cluj are aproximativ 600 de avocaţi, parcă nu ţi-e frică însă că n-ai putea găsi un maestru. Din start însă numărul acestora se înjumătăţeşte, pentru că nu pot fi maeştri decât avocaţii care şi-au exercitat profesia cel puţin 6 ani. Aşadar, în discuţie mai rămân aproximativ 300 de avocaţi.

    „Toată lumea ştie”

    Reporterul CLUJEANULUI a sunat la câţiva zeci dintre aceştia, pretinzând că este absolvent de Drept, cu nota 9 la licenţă şi că a trecut şi examenul de intrare în barou.

    „Bună ziua, mă numesc Popescu, am terminat Facultatea de Drept la UBB anul trecut, am luat şi examenul de intrare în Barou şi vreau să vă întreb dacă primiţi stagiari”, a repetat de câteva zeci de ori la telefon reporterul CLUJEANULUI. Nu s-a ales decât cu nişte promisiuni vagi. Dar şi cu nişte declaraţii care nu au nevoie de prea multe comentarii.

    „Ştim că se practică perceperea de taxe de către avocaţi. Toată lumea ştie. Aşa se intră în Barou, aşa se intră în magistratură, aşa se intră în notariat. Toată lumea zice că aşa se întâmplă, dar nu există sesizări”, afirmă, la un moment dat, avocat Ana Lupu. „Din ce ştiu eu, toţi cer”, spune alt avocat, Mariana Popa. „La proşti le cerem bani, la deştepţi nu le cerem. Îi punem să facă bani şi apoi le dăm şi lor”, explică, mai „detaliat”, avocat Ioan Baras.

    „Se cer bani”

    Poziţia oficială? „Eu nu pot să ştiu dacă sunt sau nu avocaţi care cer sau nu taxă. Oricum este clar că marea majoritate nu cer. Am auzit poveşti la modul în care aţi auzit şi voi, deci nu în sensul că avocatul cutare cere bani, ci ‘se cer bani’, în general”, a declarat Stanca Gidro, decanul Baroului Cluj. Aceasta a precizat că nu a existat nicio sesizare la Barou în legătură cu persoanele care cer această taxă. „Există sancţiuni pentru aşa ceva. Există abaterea disciplinară cu sancţiune care merge până la excludere”, a detaliat Gidro, care nu exclude, totuşi, existenţa acestei practici. „Tot timpul au fost zvonuri. Eu nu pot să spun categoric că nu ar exista avocaţi care nu cer anumite sume”, spune ea.

    Aşadar, recapitulăm:.. Taxa de intrare în avocatură există, dar nimeni nu o percepe. Sau. Taxa de intrare în avocatură nu există, dar stagiarii o plătesc. Sau. Avocaţilor stagiari „li se cer bani”, dar niciun avocat anume „nu a cerut bani”. Simplu, nu? Dacă nu aţi înţeles ceva vă recomandăm un avocat…

    „E normal să fie aşa!”

    În privinţa intrării în avocatură pe baza relaţiilor de rudenie, Stanca Gidro a declarat: „Asta este o aberaţie. Oriunde este aşa. Ce, la medici nu este la fel? E normal să fie aşa. Fiica mea la un an se juca cu dosare”. La un moment dat, în Baroul Cluj se intra chiar fără examen de admitere. „Înainte de ’95, copiii avocaţilor puteau să intre în Barou pe bază de interviu. Mi se pare normal, că părintele are grijă de el. Acum însă se dă examen”, a mai spus decanul Baroului Cluj.

    Metode „alternative”

    Conform zvonurilor şi bârfelor din justiţia clujeană, pentru ca un stagiar să-şi găsească maestru există trei posibilităţi: 1. Să te fii născut într-o familie de avocaţi, procurori sau judecători. 2. Să dispui de o sumă cuprinsă între 10.000 şi 50.000 de euro. 3. Să fii o fată frumoasă dispusă la compromisuri sexuale. Printre cei mai mari susţinători ai acestor teze sunt adepţii Baroului Constituţional, structură paralelă şi concurentă a Baroului Cluj în care, intrarea se face pe baza examenului de licenţă şi a unui concurs, fără a fi nevoie de semnătura unui avocat cu experienţă. Raţiunea de existenţă a acestui barou este tocmai dificultatea de a intra în breasla avocaţilor. „Aceste trei modalităţi sunt singurele prin care poţi intra în avocatură”, declară Tiberiu Kovacs (n.r. decedat in prezent), prodecanul Baroului Constituţional Cluj, care acuză că accederea în avocatură nu are la bază competenţa profesională, ci sistemul de pile, relaţii şi cunoştinţe.

    „Nu ştiu cine nu cere taxă”

    CLUJEANUL vă prezintă două dintre convorbirile înregistrate purtate cu avocaţii clujeni, Ana Lupu, respectiv Mariana Popa. Reporterul s-a prezentat ca fiind un proaspăt absolvent de Drept şi al examenului de intrare în avocatură.

    „Aşa se intră în Barou”

    Reporter: Bună ziua, mă numesc Popescu, am terminat Facultatea de Drept la UBB, anul trecut, şi vreau să vă întreb dacă primiţi stagiari.
    Ana Lupu: Din păcate nu pot să vă primesc pentru că am deja doi stagiari.
    Rep: Aţi putea să-mi recomandaţi pe cineva? Dar dacă se poate, să fie cineva care nu percepe taxă pentru a mă lua stagiar.
    AL: Nu ştiu să vă spun pentru că nu ştiu cine nu cere taxă. Ştim că se practică perceperea de taxe de către avocaţi. Toată lumea ştie. Aşa se intră în Barou, aşa se intră în magistratură, aşa se intră în notariat. Toată lumea zice că aşa se întâmplă, dar nu există sesizări. Sunt colegi de-ai mei care chiar au nevoie de oameni şi nu percep taxe. Sunt şi colegi care cer. Dumneavoastră v-a cerut cineva?
    Rep: Da, doi avocaţi pe care i-am sunat mi-au cerut.*
    AL: Despre cine e vorba?
    Rep: Domnul Bichescu…*
    AL: Despre el ştim de mulţi ani.
    Rep: Şi domnul Pop Mircea Ştefan…*
    AL: Şi despre el ştiam.

    „Îmi pare rău”

    Rep: Şi despre doamna Gidro se spune că ar cere bani.*
    AL: Despre ea nu ştiu nimic. În orice caz nu există sesizări. Atâta timp cât nu există noi nu avem ce face. Aud că cineva a fost la cutare şi cutare, avocaţi care i-au cerut bani, dar nimeni nu sesizează.
    Rep: Şi dacă sesizez mai am şanse să intru vreodată în Barou?
    AL: Îmi pare rău că se întâmplă astfel de chestii. Am auzit şi ştim cine le practică, dar toţi care vin la noi păstrează tăcerea. Nimeni nu vrea să facă sesizare. Şi cei care procedează astfel zic că iau, pe undeva se recunoaşte. Toată lumea zice că aşa se intră în avocatură, magistratură şi notariat. De ce nu se reglementează acest lucru, nu ştiu. Acuma nu pot să vă iau, dar totuşi pentru anul viitor v-aş putea lua. Eu nu cer bani, eu am luat băieţi săraci pentru că aceştia lucrează şi sunt în stare să facă totul pentru tine.

    „Din ce ştiu eu, toţi cer”

    Reporter: Popescu mă numesc, am terminat Facultatea de Drept anul trecut şi aş dori să intru în avocatură? Dumneavoastră primiţi stagiari?
    Mariana Popa: Nu am decât 5 ani de experienţă şi nu pot. La început am luat pentru că era interesul foarte mare. Nu am putut să iau pe cine aş fi dorit să lucreze cu mine, ci a trebuit să-l iau pe fiul lui Pop Ionică, fostul preşedinte al Judecătoriei Cluj. Am intrat deodată în avocatură. Şi dânsul a prins mai târziu o stagiară cu care a şi stabilit relaţii foarte strânse.
    Rep: Nu aţi putea să-mi recomandaţi pe cineva?
    MP: Foarte greu pentru că nu am garanţia că nu vă cer bani.
    Rep: Cam cât la sută cer bani?
    MP: Nu este vorba despre cât la sută. Din ce ştiu eu toţi cer.
    Rep: Are rost să mă duc din uşă în uşă?
    MP: Am bătut şi eu la uşile altora. Majoritatea fie îşi iau copiii, fie deja au aranjat ceva. Este vorba despre nişte bani negri, nişte bani care se dau aşa… tacit. Atunci e foarte greu. Aţi intrat la mine în birou şi aşteptaţi să vă iau banii. Vă iau şi după aia ce? Plecaţi de aici şi… Sunt puţini care am înţeles că au nevoie de oameni şi iau fără bani. Ei fie că şi-au făcut plinul, deşi se pare că plinul nu se face niciodată…

    „Nimeni nu se sesizează”

    Rep: Am auzit că şi domnul Costin ia bani.
    MP: Da. El are 5-6 colaboratori.
    Rep: Am auzit că şi doamna Gidro ia bani?
    MP: Păi de la cap se împute peştele. De asta nimeni nu se sesizează din interior, dar toată lumea vorbeşte. Credeţi că nu se ştie. Toată lumea vorbeşte, dar nimeni nu sesizează. Oricând s-ar putea afla, la oricare avocat.

    Notă * Nici avocatul Bichescu şi nici Pop Mircea Ştefan nu au cerut în mod explicit „taxa” de stagiatură reporterului CLUJEANULUI. Nominalizările făcute de reporter s-au bazat pe zvonurile care circulă printre avocaţii şi magistraţii clujeni.

    „Ce ştiu eu despre această taxă este şi foarte mult şi foarte puţin, adică zvonuri. Facultăţile de Drept nu au nicio atribuţie în modul de organizare a profesiunii de avocat. Avocaţii sunt organizaţi în uniuni de barouri care îşi organizează independent modalităţile de intrare în profesie. Noi nu avem nicio înrâurire asupra lor. Maxim puteam face lobby pentru modificarea legii de organizare. E clar că nu ne convine, cum nu convine nimănui, pentru că de obicei cei slab pregătiţi au mai mulţi bani decât cei bine pregătiţi” – Paul Vasilescu, decanul Facultăţii de Drept din cadrul UBB

    „E de notorietate zvonul că se cer sume de bani pentru intrarea în stagiatură la anumiţi avocaţi, dar fiecare barou îşi stabileşte independent de facultăţile de Drept modalitatea de intrare în avocatură, aşa ca noi nu avem prea mare tangenţă cu domeniul. Nu pot să vă confirm, dar nici să vă infirm acest lucru” – Florin Stretean, profesor de Drept Penal la Facultatea de Drept din cadrul UBB

    În numărul următor, CLUJEANUL a revenit asupra subiectului şi a încercat să obţină de la specialişti o soluţie: cum se poate scăpa de şpaga dată la intrarea în avocatură? Tot atunci, publica şi un drept la replică venit din partea unui reputat avocat din Cluj, Mircea N. Costin, al cărui nume apăruse menţionat în articolul din numărul precedent.

    Nu se poate fără şpagă?

    de Remus FLORESCU şi Mihai GOŢIU

    Publicarea articolului „Taxă de castă”, în ediţia de săptămâna trecută a CLUJEANULUI a generat numeroase reacţii în lumea avocaţilor clujeni. Chiar dacă majoritatea recunosc că pentru a intra în Baroul Cluj o parte dintre stagiari sunt obligaţi să plătească o taxă ilegală, ei susţin că nu există nicio modalitate de a o combate.

    Pentru că redacţia CLUJEANUL nu poate fi de acord cu o astfel de mentalitate, am solicitat opinia mai multor specialişti în domeniu – avocaţi, profesori universitari, procurori-, referitor la posibilile soluţii de eradicare a ceea ce am numit „taxa de castă”.

    Fiscalizarea taxei

    Decanul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Paul Vasilescu, crede că soluţia la rezolvarea problemei taxei ilegale pentru stagiatură este oficializarea ei. „Dacă se percepe taxa de ce nu s-ar tăia chitanţă? Pentru lecţii de pian se plăteşte, pentru lecţii de ski se plăteşte, de ce nu s-ar plăti şi pentru asta? Ar fi în regulă dacă toată treaba ar deveni publică, concurenţială şi fiscalizată”, susţine Paul Vasilescu.

    Acesta a mai susţinut că taxa rămâne „ascunsă” pentru a nu se plăti impozite la stat. „Cred că foarte multe lucruri pleacă de la ideea că nu trebuie să plătim nimic la stat. Mai multă sinceritate n-ar strica”, a precizat profesorul. Soluţia propusă de Paul Vasilescu are, însă, o hibă importantă – discriminarea la care ar fi suspuşi cei care nu şi-ar putea permite taxa în discuţie, care, conform surselor CLUJEANUL porneşte de la 10.000 de euro şi ajunge până la 50.000 de euro.

    Legea e bună, dar nu se aplică

    Avocaţii din Consiliul de Conducere al Baroului Cluj au opinii diferite. „Legea din punctul meu de vedere este bună. Eu ştiu cât de restrictivă era pe vremea mea când numai 30 de avocaţi puteau să ia stagiari. Acum sunt 120-200. Şi în plus, există legi care pedepsesc această taxă ilegală. Este vorba despre evaziune fiscală. Problema este că nimeni nu reclamă. Stagiarii şi avocaţii se complac în această stare,” susţine Luiza Buduşan, membru în Consiliul Baroului.

    Aurel Bujiţă, un alt avocat din Consiliu de Conducere al Baroului, admite că a auzit de existenţa anumitor avocaţi care cer taxă, însă nu a existat nicio sesizare. „Cei care ajung în situaţia respectivă ar trebui să denunţe pentru a se lua măsuri împotriva celui care solicită această taxă”, susţine Bujiţă. Avocatul Ucu Faur, tot membru al conducerii Baroului Cluj, se pronunţă tot pentru o eventuală fiscalizare. „Există o deosebire: dacă eşti funcţionar public şi ceri bani este mită. Pe de altă parte dacă soliciţi bani unui stagiar să-l primeşti în firma ta este o chestie de management intern, de investiţie. Singura problemă ţine de fiscalizare”, afirmă Ucu Faur.

    „Să se modifice Legea”

    Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, Daniel Ciumărnean, susţine că în întreaga lui carieră nu a întâlnit cazuri de persoane care au depus plângeri împotriva unor avocaţi care ar fi cerut taxa ilegală de stagiatură. „Ca să cercetăm aceste cazuri ar trebui în primul rând să fim sesizaţi, însă nimeni nu face acest lucru”. În ceea ce priveşte modalităţile de eradicare a acestei practici Ciumărnean a susţinut că este o problemă internă a Baroului şi că nu face niciun comentariu.

    La rândul său, Ştefan Hosu, procuror în cadrul aceluiaşi parchet consideră că doar modificarea legii ar putea eradica taxa. „Să fie avocatura într-adevăr o profesie liberală. Să se poată intra prin simplul fapt că ai terminat o facultate de drept”, afirmă Ştefan Hosu.

    Soluţia caselor de avocatură

    Unele case şi firme de avocatură au găsit deja o soluţie prin care taxa este eliminată, prin simplul fapt că îşi selectează stagiarii încă de pe băncile facultăţii. „Punem anunţuri la sediul facultăţii şi luăm în practică mai mulţi studenţi. După ce termină facultatea, pe cei pe care îi selectăm, îi luăm stagiari fără a le cere nici un ban”, susţine Mihai Bejenaru, de la firma de avocatură Bejenaru, Filip & Partners. Acesta a mai spus că se cunosc cazuri de avocaţi care cer taxă. „Au venit mai mulţi absolvenţi la noi după ce au plătit taxa la alţi avocaţi şi aceştia nici măcar nu i-au luat în stagiatură”, a precizat avocatul.

    Soluţia concursului

    O parte din avocaţii consultaţi de CLUJEANUL au avansat şi o altă posibilă soluţie. Conform acesteia, în fiecare an ar urma să fie organizat un concurs pentru toate posturile de stagiar, la nivelul Baroului. Astfel, dacă, teoretic, într-un an ar fi nevoie, pe baza solicitărilor avocaţilor din Barou, de 20 de stagiari, s-ar scoate la concurs 20 de posturi. Avocaţii care vor să angajeze stagiari ar putea să-i aleagă (de fapt să-i oferteze) doar dintre cei 20 de absolvenţi care au luat concursul.

    Drept la replică

    În urma articolului publicat în ediţia de săptămâna trecută, pe adresa redacţiei am primit un drept la replică din partea avocatului Mircea N. Costin. Domnia sa reclamă o afirmaţie a avocatului Mariana Popa, din care ar reieşi că ar primi taxă la intrarea în stagiatură. În acest drept la replică, Mircea N. Costin afirmă că Mariana Popa nu face parte din Baroul Cluj, ci din Baroul Bucureşti şi, implicit, nu ar fi o sursă credibilă atunci când face declaraţii la adresa avocaţilor clujeni.

    „Singura mea sursă de câştig în trecut, în prezent şi în viitor a fost, este şi va fi munca cinstită. Această muncă mi-a adus întotdeauna suficienţi bani astfel încât niciodată nu am fost pus în situaţia altor opţiuni. Întotdeauna mi-am luat stagiari pentru că am avut nevoie de colaboratori în cadrul cabinetului meu de avocatură şi pentru că mi-am respectat clientela pe care am servit-o cu profesionalism, promptitudine şi corectitudine beneficiind şi de concursul colaboratorilor mei. În prezent am şase colaboratori, şi nu cinci, cum greşit s-a exprimat doamna Popa Mariana şi fac cu greu faţă volumului mare de muncă ce există în cadrul cabinetului meu. La acest cabinet se lucrează zilnic, inclusiv în week-end, dimineaţa de la 8:30 până noaptea la orele 00:00 sau chiar mai târziu. Munca se desfăşoară în două schimburi: primul de la 8:30 la orele 19:00 seara iar cel de-al doilea de la orele 19:00 până la orele 00:00 sau chiar 1:00 noaptea. Cei care lucrează cu mine sunt veritabil sacrificaţi. În aceste condiţii, logic vorbind, se mai poate pune problema taxei de castă, cel puţin la Cabinetul de avocatură dr. Mircea N. Costin?”, se arată în dreptul la replică semnat de avocatul Mircea N. Costin.

    Replică la articolul „Taxă de castă”, publicat în ziarul CLUJEANUL, nr. 386/2, din 6-12 august 2007

    În articolul intitulat „Taxă de castă”, publicat în săptămânalul CLUJEANUL, nr. 386/2, la pag. 5, sub semnătura domnului Remus Florescu se afirmă următoarele: „Rep: Am auzit că şi domnul Costin ia bani. M.P. Da. El are 5-6 colaboratori.”

    Prima afirmaţie aparţine reporterului iar cea de-a doua avocatei Mariana Popa.

    Sunt dezolat cu privire la modul în care jurnalistul semnatar al articolului menţionat a respectat regulile de deontologie profesională şi totodată stupefiat cu privire la nonşalanţa cu care doamna avocat Mariana Popa emite judecăţi de valoare cu privire la o persoană pe care nu o cunoaşte decât din sălile tribunalului şi cu care nu a întreţinut niciodată o conversaţie. Personal nu o cunosc pe această doamnă şi nici măcar nu îi pot asocia numele cu o anumită fizionomie.

    După apariţia articolului cu pricina m-am informat cine este doamna avocat Mariana Popa şi am aflat că nu face parte din Baroul Cluj ci din Baroul Bucureşti având la Cluj doar un sediu secundar. Legat de această împrejurare nu poate fi evitată o legitimă întrebare, şi anume: Pe ce criterii a ales-o domnul jurnalist ca element de referinţă, sau mai exact ca sursă de informaţie pe doamna avocat Mariana Popa cu referire la conduita avocaţilor din Baroul Cluj? Pe de altă parte normal era ca domnul jurnalist să verifice informaţia dată de doamna avocat Popa Mariana, verificare care trebuia să înceapă prin contactarea mea şi prin consemnarea în articol şi a punctului meu de vedere, ceea ce însă în mod regretabil nu s-a întâmplat.

    Este motivul pentru care îmi voi expune punctul de vedere cu referire la această problemă în cele ce urmează:

    Singura mea sursă de câştig în trecut, în prezent şi în viitor a fost, este şi va fi munca cinstită. Această muncă mi-a adus întotdeauna suficienţi bani astfel încât niciodată nu am fost pus în situaţia altor opţiuni.
    Întotdeauna mi-am luat stagiari pentru că am avut nevoie de colaboratori în cadrul cabinetului meu de avocatură şi pentru că mi-am respectat clientela pe care am servit-o cu profesionalism, promptitudine şi corectitudine beneficiind şi de concursul colaboratorilor mei. În prezent am şase colaboratori, şi nu cinci, cum greşit s-a exprimat doamna Popa Mariana şi fac cu greu faţă volumului mare de muncă ce există în cadrul cabinetului meu. La acest cabinet se lucrează zilnic, inclusiv în week-end, dimineaţa de la 8:30 până noaptea la orele 00:00 sau chiar mai târziu. Munca se desfăşoară în două schimburi: primul de la 8:30 la orele 19:00 seara iar cel de-al doilea de la orele 19:00 până la orele 00:00 sau chiar 1:00 noaptea. Cei care lucrează cu mine sunt veritabil sacrificaţi. În aceste condiţii, logic vorbind, se mai poate pune problema taxei de castă, cel puţin la Cabinetul de avocatură dr. Mircea N. Costin?
    Av. Dr. Mircea N. Costin

  13. Esti invins cu adevarat numai atunci cand renunti la visele si sperantele tale. Pana atunci, NU !

  14. @ Stela

    Nu esti invins daca constati la un moment dat ca visul in care ai crezut a devenit irealizabil.
    In acel moment constientizezi totul, inchei un capitol si deschizi un alt vis, altfel… ar fi naivitate.
    Cand exista atatia factori externi/interni care-ti demonstreaza continuu ca visul/drumul ales nu-ti confera satisfactii si impliniri, a persevera in ceea ce nu merita, e grav….

  15. Procurorii DNA Timisoara cer mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile pe numele avocatei Ramona Elena Joldes, retinuta pentru trafic de influenta, aceasta fiind prezentata, marti, magistratilor Curtii de Apel Timisoara.

    ‘Avocata a fost retinuta in noaptea de luni spre marti, dupa ce a fost prinsa in flagrant primind suma de 12.000 lei de la denuntator’, a declarat, pentru AGERPRES, Tamas Schiffbeck, procuror-sef al DNA Timisoara.

    Potrivit procurorilor, incepand din anul 2008 persoana denuntatoare din prezenta cauza a formulat si exercitat mai multe plangeri penale si actiuni civile care au fost concepute si depuse la momentul respectiv de avocata Ramona Elena Joldes. In 2009, aceasta i-a spus clientului sau ca adversarii din procese castiga litigiile pe motiv ca reprezentantul lor, un alt avocat, i-ar mitui pe magistratii investiti cu solutionarea cauzelor. In acest sens, avocata Joldes Ramona Elena i-a sugerat clientului sau ca acelasi lucru ar trebui sa-l faca si ei, pentru a se conforma unor asa-zise ‘bune practici’ in Justitie. Sugestia inculpatei nu a fost urmata la acel moment de o pretindere efectiva si de remiteri a unor foloase, astfel ca pana in lunile februarie — martie 2013 nu a mai existat o continuare a acelei prime discutii.

    Incepand cu februarie — martie 2013, inculpata Joldes a inceput sa-l contacteze telefonic in mod insistent pe denuntator, solicitandu-i sa se intalneasca pentru a discuta despre situatia dosarelor aflate in curs de solutionare la diferite organe judiciare, penale ori civile.

  16. EU NU INTELEG DE CE TREBUIE SA PLATEASCA UN AVOCAT O TAXA CA SA AIBA DREPTUL SA PROFESEZE. NU E SCRIS IN CONSTITUTIE CA ESTI LIBER SA ITI ALEGI PROFESIA?

    BAROUL NU POATE TAXA ACEST DREPT DECAT IN MOD GRESIT. PANA LA PROBA CONTRARIE ESTE LEGAL….EVIDENT. ACEASTA TAXA PE PROFESIE ESTE O FANTEZIE.

    A EXISTAT VREUN PROCES PE TEMA ASTA? SAU S-A INCETATENIT PROST, CA MAI TOATE LUCRURILE.

    AVOCATII NU SUNT EDUCATI SA ISI FACA SINGURI DREPTATE DACA ESTE NEVOIE?

  17. Doua plângeri contravenționale pentru același client-societate de retail. PV-uri din aceeași zi, același oraș, aceeași inspectori. Copy-paste ca și fapta sesizata și sancționată. Plângerile soluționate de același complet în ședințe diferite. Una câștigată și una pierduta. Motivarea a fost preluata în sentinte din plângere, respectiv intampinare. Intrebarea: cum același om poate sa vadă aceeași situație atât alba, cat și neagra? Pe individa asta am vazut-o la ceva ani distanta la tribunal. Urcase pe scara ierarhica. Și cum ii explici clientului rezultatul?

Opinia ta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s