12 comentarii la “Cui foloseste Medierea in Romania? Marilor castigatori: formatorii de mediatori si Consiliului de Mediere!

  1. Unde sar nebunii aia?
    Medierea e de pomana……in continuare vad oameni arestati foarte usor.Infractiunile alea nu intra in mediere?Santajul nu intra in mediere?

  2. @ balbeck

    Unde sar? Se sinucid in masa. Ce sa faca si ei. Daca n-au solutii si sunt programati sa pastreze spiritul de turma….

    Uite ce Cauze devin admisibile in penal:

    lovire și alte violențe ( art.180 C.pen.)
    vătămarea corporală (art.181 C.pen.)
    vătămarea corporală din culpă (art. 184 alin.1 și 3 , precum și alin. 2 și 4 C.pen)
    amenințarea (art.193 C.pen)
    violul în formă simplă ( art. 197 alin.1 C.pen)
    violarea de domiciliu (art.192 C.pen)
    violarea secretului corespondenței (art.195 C.pen)
    divulgarea secretului profesional ( art.196 C.pen.)
    abandonul de familie (art.305 C.pen.)
    tulburarea folosinței locuinței (art.320 C.pen)
    distrugerea (art.217 alin.1 C.pen.)
    gestiunea frauduloasă (art.214 alin.1 C.pen.)
    nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorilor (art.307 C.pen.)

  3. @ balbeck

    Aceeasi parere o am.
    S-ar putea schimba ceva daca ACORDUL DE MEDIERE incheiat de parti ar avea puterea unei hotarari judecatoresti!
    Pe planul intern al profesiei, sunt multe de schimbat. Dar cine sa aiba interes cand cei care castiga in prezent sunt tocmai sefii medierii si acolitii acestora, mana in mana cu politicienii?

  4. Din nefericire, cei care cunosc legea si sunt inteligenti (vulpoii)… intuiesc imediat posibilitatea de a face bani si….se ghideaza dupa mirosul banilor. Deci Legea sunt Banii. Ca la rechini. Cum miroase a sange, hop si rechinii.

    Asa cum un avocat e obligatoriu gratuit. la fel ar trebui sa fie obligatoriu si un mediator ! Facem discriminare ?
    Totusi cei care au avut bani de mediere, adica 4000 de lei, au avut parte de o lectie educationala, au mai invatat o lege, au aprofundat niste legi, s-au familizat oarecum cu domeniul juridic. Pot sa profeseze in UE daca doresc. Educatia nu strica. Aceasta este partea plina a paharului. Evident, pe cine duce capul…intoarce toate legile pentru a putea incasa bani, poate chiar inutil, de la cine are… Daca au avut oamenii de unde sa scoata 4000 lei ? Au avut bani. Poti sa te superi? Cine nu a avut 4000 de lei… nu a avut acces la putina educatie civica. Ni se dau lectii. (pe bani) Educatia este un domeniu infinit si nici nu poate fi gratuita.

    Medierea nu se foloseste doar in conflicte directe, ci si in probleme de protectia consumatorului, intre firme etc. in multe domenii. Medierea este aproape o gluma, comparativ cu rezultatele la care „se facea reclama”

  5. @ unul

    Medierea functioneaza perfect in alte tari, chiar si in cele in care nu a fost reglementata printr-o lege.
    La noi este un fiasco din cauza intereselor de grup si financiare ale unora si altora.
    Legea medierii la noi este facuta varza, nu are nici un minim interes pentru justitiabili si mediatori, asa ca praful s-a ales de toata recomandarea Uniunii Europene.
    Medierea, teoretic, aduce mari beneficii persoanelor inteligente care inteleg sa-si solutioneze disputa prin aceasta metoda: cadru confidential, preturi reduse si timp f.scurt. Ca medierea a ajuns o gluma in Romania este foarte adevarat. De vina sunt mafiotii, jefuitorii si nu in ultimul rand – ci in primul rand – LEGIUITORUL!

    De unde ati auzit dvs. ca un avocat presteaza … gratuit? Faceti confuzie intre gratuitate si obligativitatea persoanei de a fi aparata de un avocat in anumite cauze, in special penale!

  6. „Gratuit” … pentru consumatorul de justitie, remunerat pentru prestatorul de justitie.
    Iar legiutorul a fost ales de ….cine l-a ales pe leguitor….Legiuitorul nu e de capul lui acolo. Totusi e mai mult o jungla…. iar schimbarile politice sunt de natura sa influenteze prea putin drepturile omului, lucruri pe care nici un politician nu le-a schimbat. Calitatea educatiei, justitiei, sanatatii este minimala, daca nu chiar toxica pentru omul care nu e interesat de politica, pentru ca toate efectele oricum se revarsa asupra lui, in mod direct, indiferent de politician.

  7. @ Unul

    Legiuitorul este imaginea fidela a personajului colectiv numit „roman”. Ca acest personaj colectiv cuprinde si exceptii, e adevarat. Exceptiile difera de cei aflati la putere, ele sunt victimele societatii pestilentioase in care traim, motiv pentru care fiecare „atipic” s-a retras in Romania lui. Minoritatea NU poate invinge, nici convinge si nici vindeca o majoritate BOLNAVA AFLATA DE ANI BUNI IN COMA!

  8. Dacă până şi avocaţii au devenit victimele sistemului de justiţie Duplicitară/Sistemică/Mafioată/Incompetentă…. omul simplu ce sa mai comenteze/inteleagă?

    S-a inscris cineva la Academia Meritocraţiei? Avem ceva comentarii…poveşti cu zâne ? Sau e doar o poveste frumoasă pentru oamenii inteligenţi. E mai mult decât o nouă poezie frumoasă care sună foarte frumos la prima vedere? Aştept să fiu contrazis =)

  9. @ Unul

    O persoana poate fi contrazisa ori sustinuta NUMAI daca emite opinii, idei. In cazul dvs. nu s-a intamplat asa ceva drept pentru care nu aveti de ce sa pretindeti un feed-back!

  10. Pingback: Preşedintele Consiliului de Mediere – Dorin Bădulescu – candidatul PNL-ului la europarlamentare!!!!! | No Justice

  11. Un exemplu de mediator promovat la ziarul Cotidianul:
    Cu siguranţă doamna are mari probleme de înţelegere a MEDIERII!!! O confundă nepermis cu religia deşi se laudă cu o serie de titluri în domeniu, este chiar co-fondatoare a diverselor asociaţii de profil!!!! Vai, ce oameni bolnavi s-au adunat în aceasta breaslă! N-ar fi rău să treacă pe la un psihiatru. Câţi mediatori dintr-ăştia s-or afla printre ei? Date fiind exemplele triste ori caraghioase care ies în faţă, opinez că ar fi mult mai indicat ca medierea să rămână doar juriştilor!!! Un cetăţean întreg la cap n-ar apela niciodată la asemenea „profesionist”!

    „În cartea sa, „Creştinul Împăciuitor”, apărută la editura Casa Cărţii din Oradea, avocatul american Ken Sande inventariază regulile biblice ale împăcării dintre oameni. După îndelungi demersuri şi cercetări, Sande ajunge la concluzia că metodele practice de împăciuire sunt valabile nu numai pentru creştini, ci şi pentru restul omenirii. Suferind o oarecare eclipsă în timpul regimului comunist, tradiţia împăcării la noi e străveche, fiind încă un argument al vechimii poporului român (conform istoricilor, această formă de justiţie a fost creată de fenicieni, cu peste 1.200 de ani înainte de Hristos). Între războaiele mondiale, casele împăcării puteau fi găsite în fiecare capitală de plasă şi de judeţ, sistemul juridic fiind cu mult mai puţin dezvoltat decât în prezent. Diverse categorii profesionale şi-au creat propriile instanţe de mediere şi împăcare. În multe sate funcţionau sfaturi ale bătrânilor, după cum în comunităţile ţigăneşti funcţionau şi funcţionează încă staborul, judecata paralelă ţigănească. Dacă vorbim doar de jurnalişti, trebuie să amintim de „Juriul de Onoare”, în faţa căruia au compărut de câteva ori celebrii Pamfil Şeicaru, Anton Bacalbaşa, Octavian Goga, Victor Eftimiu şi alţii. Deceniile s-au scurs ca apa, regimurile au venit şi au plecat, am trăit şi o revoluţie, până a trebuit să intre în viaţa noastră Uniunea Europeană. La presiunea Bruxelles-ului, în 2006, a fost votată o lege a medierii, dând iarăşi cale liberă unui sistem paralel cu sistemul juridic. Ca să funcţioneze, a fost nevoie de mediatori – oameni integri, capabili să câştige încrederea părţilor implicate într-un conflict. Aşa a ajuns mediator şi arhitecta Silvia Oostveen, membru titular ADR International Register Geneva şi cofondator al Centrului Internaţional de Mediere şi ADR Edumonde. În 2007, după un curs de formare în cadrul unei organizaţii olandeze, a obţinut atestatul şi, în scurt timp, şi-a deschis un birou de mediator în Bucureşti. Iată, mai jos, cum funcţionează medierea, ca profesie liberală, într-o societate nervoasă ca a noastră, în care lipsa de comunicare este principala sursă de conflict, iar o altercaţie în trafic poate duce uneori la intervenţia salvatoare a poliţiei.

    „Instanţele de judecată nu sunt pregătite să aibă de-a face cu aspectul personal al disputelor dintre oameni”

    În Predica de pe munte, Iisus Hristos a spus: „Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu”. Vă simţiţi o fiică a Domnului? De ce este medierea atât de agreată de judecători şi de sistemul juridic în general?

    Sunt o fiică a Domnului aşa cum fiecare dintre noi este. Dar medierile mele nu se ridică la înălţimea cuvântului biblic, unde este vorba de împăcarea cu Dumnezeu. Eu lucrez pentru simpla împăcare între oameni. Fireşte că instanţele de judecată se bucură de existenţa noastră, a mediatorilor, care suntem în jur de 9.000 în toată ţara, deoarece le uşurăm substanţial munca. Din cele peste 3,3 milioane de procese penale şi civile, care se înregistrează anual în judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din România, noi, mediatorii, preluăm aproape 10 la sută! Sunt ţări în Europa, cum ar fi Olanda, unde împăcările în afara tribunalelor reprezintă până la 80%, iar divorţurile, peste 90%! Olandezii au înţeles, înaintea altora, că instanţele de judecată nu sunt pregătite să aibă de-a face cu aspectul personal al disputelor dintre oameni. Când eşti într-un tribunal, eşti între străini; judecătorul nu ştie nimic despre tine şi problema ta, el ştie doar să aplice legea. Nici chiar avocatul tău nu te cunoaşte bine. Or, cum procesul împăcării este menit să soluţioneze nu doar aspectele legale ale conflictului, dar şi să promoveze o împăcare veritabilă, prin reclădirea relaţiilor rupte, soluţia este medierea, împăciuirea. Acolo, la şedinţa de mediere, într-un climat confidenţial, împricinaţii sunt doar cu mine, ne privim în ochi şi ne vorbim calm, suntem rezonabili şi întoarcem situaţia pe toate feţele, până ce se ajunge la o soluţie acceptată de ambele părţi. Medierea este de fapt o negociere asistată, în care determinant este rolul creativ şi inovator al mediatorului.

    În cât timp se rezolvă un caz de mediere şi care sunt pedepsele aplicate?

    Un caz se rezolvă, de regulă, în două-trei şedinţe, şi mă pot mândri că, în cei şase ani de când practic această profesie, n-am avut nici o mediere eşuată. Cât despre pedepse, mediatorul nu judecă, nu dă verdicte şi nu pedepseşte. Eu, ca mediator, ajut părţile să ajungă la cea mai bună soluţie, să nu existe învins şi învingător. Acordul de mediere reflectă dorinţa părţilor şi, potrivit legii, are putere executorie. Acordul poate fi încuviinţat de instanţă sau autentificat de notar. În aceste condiţii, dacă una din părţi se răzgândeşte şi se adresează instanţei pe aceeaşi temă, acţiunea îi va fi respinsă.

    „Medierea este varianta cea mai ieftină de rezolvare a unui conflict”

    Cine poate fi mediator?

    Potrivit legii, medierea este o instituţie publică, cum este notariatul. Poate fi mediator o persoană cu studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin trei ani, absolvent al cursurilor speciale, intensive, de formare, apt din punct de vedere medical (asta însemnă că trebuie să treci un test psihologic), cu cazier curat şi, în final, să fie autorizat de Consiliul de Mediere, organizaţie profesională a mediatorilor. Medierea, ca Alternativă de Rezolvare a Disputelor (ADR), este prevăzută în directivele Uniunii Europene, iar dreptul de a apela la mediator este recunoscut prin Statutul Cetăţeanului European.

    Ce conflicte poate rezolva mediatorul în societatea noastră complicată şi grăbită, încărcată de stres şi de frustrări?

    O mare diversitate: dispute contractuale şi conflicte de muncă, succesiuni, conflicte în familie, care implică părinţi şi copii, divorţuri, atac la persoană, separare în biserici, cazuri de malpraxis, neînţelegeri între administratori şi proprietari, certuri între vecini, dispute legate de construcţii şi controverse legate de proprietate. Evantaiul conflictelor a crescut extraordinar, în principal din cauza stresului şi a dinamicii ameţitoare a vieţii, a informaţiei, care provoacă multă alienare, multă otravă sufletească şi disponibilitate la ceartă şi respingere. În urmă cu 100 de ani, bunicul meu din Bucovina avea probleme cu nişte vecini care treceau pe pământul lui. Şi-a căutat dreptatea la un tribunal din Viena, Bucovina făcea atunci parte din Imperiul Austro-Ungar. Până la urmă, a înţeles că împăcarea cu vecinii îi aduce şi linişte, şi pământul înapoi, fără atâtea cheltuieli cu drumul, cu taxa de timbru şi cu avocaţii. Medierea este varianta cea mai ieftină de rezolvare a unui conflict. La mediator, cele două părţi îşi pot vorbi direct una alteia, ochi în ochi, ceea ce în instanţă nu se poate, decât prin intermediul judecătorului. Românii trebuie să-şi schimbe mentalitatea, să nu mai meargă pe varianta: „eu am dreptate, trebuie să-l fac să recunoască şi să plătească”… Medierea este, până la urmă, un fapt de civilizaţie, un barometru al gradului de cultură din societate.

    Care sunt avantajele medierii, în comparaţie cu actul de justiţie?

    În primul rând, costurile, incomparabil mai mici decât la tribunale. Onorariul mediatorului se împarte în mod egal între părţi, în timp ce, în tribunal, fiecare parte plăteşte onorariul avocatului său. Apoi, medierea durează puţin, două-trei săptămâni, spre deosebire de procese care ţin cu anii. De la mediere, părţile pleacă mulţumite, nu există învinşi şi învingători, câştigă fiecare. Oricât ar fi spiritele de înfierbântate, dacă ai talent, le calmezi din start, iar oameni care nu şi-au mai vorbit de ani de zile ajung să-şi dea mâna şi să-şi schimbe numerele de telefon. Precizare: dacă tu, ca mediator, eşti o persoană impulsivă, nervoasă, nerăbdătoare, dacă nu ai tact şi diplomaţie, nu vei reuşi; nu poţi practica profesia asta, nu poţi transforma o adversitate în cooperare.

    „În viitorul apropiat, medierea va deveni normalitate, iar instanţele judecătoreşti vor fi excepţia”

    Recunosc noutatea informaţiilor dv. şi vă rog să-mi povestiţi câteva cazuri, să înţelegem corect mecanismul funcţionării acestei justiţii private.

    La început, semnez un contract cu părţile şi stabilim reguli de comportare. Eu nu dau amenzi, nu pun cu genunchii pe coji de nucă, nu apostrofez, nu contrazic. Singura grijă este să nu încalc legea. Mă bucur, desigur, de respectul părţilor, altfel totul e fără rost. Profesia mea de bază este cea de arhitect şi, ca urmare, majoritatea cazurilor mediate de mine au fost în domeniul arhitecturii şi construcţiilor. Am avut, de exemplu, un caz din Bucureştiul istoric. O parte pasivă (o familie care locuia de generaţii într-o clădire monument) şi o parte activă (altă familie, recent mutată la etajul superior), care dorea să restaureze clădirea. În momentul în care familia „activă” ar fi efectuat lucrări de consolidare, modernizare şi restaurare, ar fi implicat şi afectat şi cealaltă familie. Care s-a supărat foarte, ameninţând cu tribunalul, cu gândul la disconfortul creat, la banii pe care ar fi trebuit să-i plătească, la tot deranjul neaşteptat. Au venit la mine şi, după două şedinţe, au plecat prieteni, au acceptat să împartă cheltuielile, şi astăzi stau într-una dintre cele mai frumoase clădiri din centrul vechi. Un alt caz, mediere în derularea fondurilor europene: o primărie de comună a contractat lucrări de 800 de milioane de lei, cu fonduri europene. A primit banii de la UE pentru lucrările făcute, dar nu şi-a onorat plăţile către consultant şi către proiectantul studiilor de fezabilitate. În loc să apeleze la justiţie, unde ar fi aşteptat 3-4 ani până la obţinerea unei hotărâri judecătoreşti, proiectantul a apelat la mediator, la mine. Chiar avocatul firmei i-a dat acest sfat bun. Am contactat primăria, noul primar nu ştia nimic, dar a fost de acord să semneze un contract de începere a medierii. Până la urmă, partea vătămată a acceptat ca primăria să-i plătească în tranşe sumele datorate, toată lumea fiind mulţumită.

    Care sunt cele mai dramatice situaţii la care aţi participat ca mediator?

    Cele de malpraxis în medicină, la care particip numai însoţită de un specialist, şi cele legate de familii şi de pensionari. Mai ales cele din urmă mă impresionează în mod deosebit. Nu pot uita un caz recent… Un arhitect din Bucureşti a luat o sumă de bani de la o familie de pensionari modeşti, veniţi din Basarabia, după ce le-a promis că le va proiecta o căsuţă. A trecut timpul, oamenii erau disperaţi, n-aveau nici casă, nici bani. Arhitectul nostru dus a fost cu dolarii aceia munciţi din greu. Bătrânii au ajuns la mine, speriaţi de sumele mari pe care ar fi trebuit să le plătească la tribunal. Mi-au trebuit trei şedinţe, în urma cărora, prin acordul de mediere, arhitectul a returnat banii oamenilor. Cu lacrimi în ochi, au plecat fericiţi, în căutarea unui proiectant mai serios.

    Pe o agenţie de presă am văzut ştirea că, în 15 martie, au loc alegeri pentru noul Consiliu de Mediere. Ce speranţe vă legaţi de acest eveniment?

    Consiliul va fi format din 9 membri, aleşi din 69 de candidaţi. Vor fi, sunt sigură, profesionişti capabili să dezvolte profesia, s-o mediatizeze mai mult, s-o ferească de interferenţe avocăţeşti, să nu cadă în… boala italiană, unde medierea a fost ataşată sistemului juridic şi barourilor de avocaţi. Văd medierea ca pe o activitate normală, independentă, a viitorului apropiat, când instanţele vor deveni excepţia, nu regula, ca astăzi. Medierea va deveni normalitate, ca în atâtea alte ţări, precum SUA, Canada, Olanda, Anglia, Franţa, ţările scandinave. Prin mediere, ca modalitate alternativă de rezolvare a disputelor, se degrevează instanţele de judecată şi astfel asistăm la creşterea calităţii actului de justiţie. Încrederea publică va creşte prin exemple, prin practică, mai mult decât printr-o lege. Mântuitorul Iisus a împăcat pământul cu cerul; oare noi, oamenii, nu ne putem împăca între noi?”

Opinia ta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s