5 comentarii la “Instantele mici din Romania „prejudiciaza imaginea justitiei” afirma Lidia Barac. Solutia: Desfiintarea lor!

  1. @ octav

    JUSTITIA A DEVENIT INSTRUMENTUL DE INTIMIDARE, TORTURA, HARTUIRE SI AMENINTARE A ACTUALEI CLASE POLITICE. ATAT!

  2. Am să vă dau un exemplu azi. După ce am să văd o anumită sentinţă voi reveni.

    În anul 2009 am fost uimită când un tânăr procuror mi-a spus că noţiunile ,, delegaţie,, şi ,, detaşare,, înseamnă acelaşi lucru. Când am insistat a luat un curs al domnului profesor Alexandru Atanasiu, a citit, şi abia apoi mi-a dat dreptate.

    O cunoştiinţă de-a mea, judecătoare la o Curte, când am discutat în particular mi-a spus că tinerii judecători nu ar trebui lăsaţi să judece singuri la începutul carierei de magistrat.

    ,, Nici nu ştiţi cât poate să fie de greu când abia ai terminat facultatea. Ar trebui să avem îndrumători.,,

    Aşa o fi? Nu ştiu.

  3. @ dictaturajustitiei

    cunoscand foarte bine cine ajung procurori si judecatori (adica tot fii/fiicele, neamurile si amantele celor din sistem) nu ma mira ca un tanar procuror habar nu avea care este diferenta intre o delegatie si o detasare. de aceea sunt iritata de raspunsurile celor din CSM si INM care, dupa fiecare concurs, vin si ne arunca laturile astea in fata: „Candidatii au fost foarte slab pregatiti, de aceea au intrat doar 1, 2, 5, maxim 71 (si in cazul asta s-a reluat examenul! sic!)” Daca ar fi intrat doar cei foarte, foarte buni, nu am fi avut nulitatile astea de magistrati in functie. Dar, cum spuneam, intra doar cine trebuie si cu spaga. Printre admisi, e posibil sa intalnim maxim 5 competenti. In plus, tare as vrea sa li se dea magistratilor aflati in functie exact grilele de la examene. Pun pariu ca nu ramane pe post nici macar 1! Si ei, cu tupeu si nerusinare, afirma ca licentiatii in drept sunt idioti, la fel cum si cei care au vechime juridica de peste 5 ani! Nulitatile sunt exact cei care sunt in posturi! Insa schimbare nu va fi atata vreme cat examenele sunt cum sunt, admisii sunt membri ai clanurilor sau platesc spagi (ultima suma vehiculata fiind 50.000 euro).

    Cum iti explici ca la o penurie de peste 1500 magistrati, se scot la concurs doar 50 de posturi/sesiune? Ca se doreste revigorarea sistemului? Ca se doreste functionalitatea lui in parametri normali? Nu. Lipsa magistratilor va reprezenta mereu subiect de protest pentru cei aflati in sistem. Si uite-asa au si ei de ce sa se vaite. De parca termenele dosarelor nu tot ei le dau, de parca amanarile pentru motive de-a dreptul ridicole nu tot ei le admit!

    Cunostinta aia a ta care afirma ca e nevoie de indrumatori a gresit teribil. Orice meserie se invata. Problema este de competenta. Daca noii magistrati sunt cei prezentati de mine mai sus, cum naiba sa cunoasca meserie? Cum naiba sa stie cu ce se mananca profesia asta? Ceilalti – aia care intra pe bune – au nevoie de „indrumator” ca nu cumva sa judece corect o speta si sa nu execute un ordin! Intelegi cam cum vine treaba? Asa ca… ma indoiesc de absolut toate parerile celor din interiorul sistemului. Daca ar fi vrut sa schimbe ceva, ar fi facut-o pana acum. Dar nu vor. Se complac in mocirla. Vezi si ce candidati stau pe locurile eligibile pt noua conducere a CSM! Asta iti va releva imaginea reala a justitiei si nu cea teoretica! Grav!

  4. Bihorul e fruntas pe Romania la capitolul magistrati ajunsi sa fie mai mult decat anchetati, adica judecati, incatusati si chiar incarcerati pentru fapte de coruptie.

    Cinci magistrati si un fost politist-sef au fost protagonistii mai multor anchete ale presei oradene si nationale, acuzatiile grave aduse acestora dovedindu-se a fi, la vremea lor, subiecte suculente. Insa instantele din Romania dar si Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) sanctioneaza dur viciile de procedura, dar si greselile procurorilor anchetatori. Astfel ca, majoritatea acuzatilor acum au primit sau sunt pe cale sa primeasca despagubiri banesti considerabile, dupa ce s-au intors la randu-le in Justitie impotriva celor care i-au anchetat. Judecatorii Mariana Rosca, Elena Pop Blaga, Adrian Popa si Traian Munteanu, procurorul Alexandru Lele, dar si fostul sef si adjunct de la Biroul Ordine Publica al Politiei Oradea, au primit sau sunt in curs de revendicare de despagubiri pentru procesele sau anchetele la care au fost supusi privind aspecte legate de coruptie. Acuzatii au devenit acuzatori, iar banii pe care Statul Roman trebuie sa ii plateasca vor da gaura bugetului public.

    Lectiile CEDO ard la buzunar

    Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro), dar si pe alte portaluri de justitie (precum http://www.juridice.ro) se regasesc celebrele cazuri din Bihor care au devenit cauze de referinta pentru aplicarea ca la carte a actului de urmarire penala. Cauza Cionca si Samuila contra Romaniei a usurat deja bugetul de stat, incurajand si ceilalti petenti sa ceara milioane de euro la CEDO dupa ce unii au obtinut deja zeci de mii de euro de la instantele romanesti. Teoretic, oricine a avut parte de un proces incorect poate cere despagubiri la CEDO, insa fostii magistrati stiu cel mai bine sa profite de chichitele judiciare.

    Mariana Rosca, prima mohicana

    Un nume de marca din lista susmentionata este cel al judecatoarei Mariana Rosca, singura condamnata la puscarie, 11 ani, magistratul oradean fiind primul judecator roman condamnat pentru coruptie dupa Revolutie. Fiindca s-a comportat bine in Penitenciarul de femeie de la Targsor, Mariana Rosca urmeaza sa fie eliberata peste doua luni. Din interviurile acordate recent unor televiziuni sau ziare centrale reiese ca abia asteapta sa-si poata sustine, din libertate, procesul intentat Statului Roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Unde a cerut 95 de milioane de euro ca despagubiri morale.
    Mariana Rosca a fost condamnata in 2001 pentru ca, in calitate de judecator sindical al Societatii Multimec SA din Marghita, ar fi vandut activele societatii prin incalcarea dispozitiilor legale, cauzand un prejudiciu de peste 15 miliarde de lei vechi, la acea data. Un expert contabil si un avocat, numiti de judecatoarea Rosca, ca lichidatori la alte doua societati comerciale, s-au autodenuntat, afirmand ca Mariana Rosca le-a cerut mita, iar ei i-au platit un miliard de lei.
    Imediat dupa autodenunturi, procurorii au pus in miscare urmarirea penala cu acceptul ministrului justitiei. Probele de la dosar au fost suficiente pentru completul de judecata, care a condamnat-o pentru luare de mita. Dupa doi ani de „urmarire generala si internationala“ , Mariana Rosca s-a predat, divortand si de sotul ei, procuror la Parchetul oradean. Demersul la CEDO si-l motiveaza prin „faptul ca nu am avut parte de o cercetare corecta si nici de un proces echitabil“ si, pe langa despagubiri, vrea „sa fie repusa in functie ca judecator la Tribunalul Bihor“.

    Popa si Blaga, reabilitati

    Sperantele Marianei Rosca nu mai par absurde daca tinem cont ca si fostii ei colegi Elena Pop Blaga si Adrian Popa au fost reabilitati. In prima instanta, Adrian Popa a si primit 25.000 de euro ca despagubiri, dar a deschis un nou proces la Curtea de Apel Oradea pretinzand 400.000 de euro pentru cei patru ani de procese, care, pretinde el, i-au afectat grav „imaginea, demnitatea si sanatatea, fiind internat de mai multe ori din cauza unei depresii puternice“.
    De altfel, un certificat medical pentru „discernamant diminuat“ i-a permis sa retracteze marturisirea ca si-ar fi luat partea de 1.500 de dolari de la judecatorul Traian Munteanu pentru a-l scoate basma curata, contra unei mite de 20.000 de dolari, pe afaceristul Viorel Stiube, arestat pentru evaziune fiscala. In timpul procesului, Adrian Popa s-a bazat ca martor pe judecatorul Mihai Viorel, condamnat acum la patru ani inchisoare pentru coruptie.
    Dupa ce dosarul a fost clasat in 2006, Traian Munteanu s-a intors in magistratura si
    i-a reclamat pe procurori pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, iar in paralel a reclamat Statul Roman la CEDO de incalcarea dreptului la aparare si la un proces echitabil.
    Iar Adrian Popa a scapat subit de „dicernamantul diminuat“ si, dupa ce s-a angajat ca avocat, a cerut 100.000 de euro daune civile fiindca in timpul anchetei i s-a interzis sa paraseasca Oradea pentru 30 de zile, timp in care era de fapt in spital, justificandu-si certificatul medical.

    Desi „discernamantul diminuat“ nu putea sa-i permita sa activeze ca judecator, Adrian Popa cere acum la Curtea de Apel Oradea majorarea despagubirilor motivand in petitia sa ca „Nu am primit nicio scuza pentru ca am fost suspendat din magistratura, iar in timpul procesului mi-a fost interzis dreptul de a munci conform pregatirii profesionale. Suma nu acopera nici macar veniturile pe care le-as fi obtinut prin munca. Ca atare, nu putem vorbi de o reparatie integrala a prejudiciului“, se plange ex-judecatorul in petitia depusa la Curtea de Apel. Procesul va continua luna viitoare. (Viorel Munteanu)

    Catuse scumpe

    Judecatoarea Elena Pop Blaga, trimisa in judecata de procurorii DNA in 2002 pentru ca ar fi pretins si primit 100 de milioane de lei vechi de la expertul tehnic Corneliu Huplea, a fost achitata in 2005 pentru „inexistenta faptei“, iar dupa ce a revenit in magistratura a reclamat si ea Statul Roman la CEDO, pretinzand daune de un
    milion de euro.
    Achitarea a survenit dupa ce expertul tehnic Corneliu Huplea si-a retractat autodenuntul, iar convorbirea telefonica dinaintea flagrantului cu Elena Pop Blaga nu a putut fi considerata ca proba, intrucat nu fusese autorizata legal. La CEDO, Elena Pop Blaga a reclamat ca nu a fost niciodata audiata ca inculpata, ci doar ca invinuita, fapt din care ar reiesi ca nu i s-a aplicat prezumtia de nevinovatie. Totodata, s-a plans ca in arestul preventiv a fost in celula cu detinute de drept comun. Iar in premiera pentru jurisprudenta romaneasca, Elena Pop-Blaga a invocat codul de procedura penala care interzice incatusarea femeilor, procedura la care a fost supusa, dupa cum reiese din pozele aparute in presa.

Opinia ta

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s